Guvernul britanic a acordat pentru prima dată în Europa permisiunea pentru o serie de studii pe teren cu grâu modificat genetic, marcând o migrare semnificativă față de poziția UE în această privință.
După unda verde a Departamentului pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale (DEFRA), studiile vor fi efectuate de institutul de cercetare Rothamsted, pionier al studiilor de culturi modificate genetic din anii 1990, care implică un grâu modificat genetic creat prin instrumentul de editare genică CRISPR .
Experimentele bazate pe Hertfordshire vor fi primele studii de teren ale grâului editat CRISPR de oriunde din Marea Britanie sau Europa.
Această tehnică este concepută pentru a introduce mici modificări unei gene vizate. Deși a fost anunțată de jucătorii din industrie ca o schimbare a jocului, utilizarea tehnologiei CRISPR rămâne controversată printre alte sfere.
O hotărâre importantă a Curții Europene de Justiție (CEJ) din 2018 a concluzionat că organismele obținute prin noi tehnici genomice (NGT), precum CRISPR, ar trebui, în principiu, să se încadreze în Directiva OMG.
Cu toate acestea, de la părăsirea blocului, Marea Britanie a semnalat un pas înaintea acestei hotărâri după ce Anglia a lansat o consultare cu privire la editarea genelor, în încercarea de a debloca „beneficii substanțiale” pentru sector și mediu.
Scopul noilor studii de teren este de a produce grâu cu conținut scăzut asparagină, care este transformată în contaminantul de procesare cancerigenă, acrilamidă, atunci când pâinea este coaptă sau prăjită.
„Acrilamida a fost o problemă foarte gravă pentru producătorii de alimente de când a fost descoperită în alimente în 2002”, potrivit profesorului Nigel Halford, liderul proiectului, subliniind faptul că provoacă cancer la rozătoare și este considerată „probabil cancerigenă” pentru oameni.
Substanța cauzatoare de cancer este prezentă și în alte produse din grâu și în multe alimente derivate din culturi care sunt prăjite sau coapte, inclusiv chipsuri și alte gustări, cartofi prăjiți și cafea.
Prin scăderea nivelului de asparagină din grâu, cercetătorii speră să beneficieze atât consumatorii, prin reducerea expunerii la acrilamidă, cât și producătorii alimentari, care vor putea astfel să respecte reglementările privind prezența acrilamidei în produsele lor.
Măsura a fost criticată de militanții de mediu, care au avertizat că scopul proiectului era prea banal în comparație cu riscurile pe care le presupune plantarea culturilor experimentale modificate genetic.
Știrea vine pe măsură ce dezbaterea cu privire la viitorul produselor modificate genetic ia o aploare tot mai mare în UE, după publicarea mult așteptatului studiu al Comisiei privind noile tehnici genomice.
Studiul, care a fost publicat în aprilie, a concluzionat că actualul cadru legal care reglementează noile tehnici genomice (NGT) este insuficient și a indicat că ar trebui luate în considerare noi instrumente politice pentru a profita de avantajele acestei tehnologii.
Părțile interesate din UE au avertizat anterior că orice divergență față de UE în această privință riscă viitorul relației comerciale agroalimentare Marea Britanie-UE.
Pekka Pesonen, secretar general al asociației fermierilor COPA-COGECA, a declarat pentru Euractv în ianuarie că o astfel de mișcare va fi „prohibitivă în relațiile comerciale” și că se teme că nu va exista „nici o modalitate de a soluționa acest lucru” fără un joc egal pe ambele părți ale Canalului.
La fel, verdictul se pronunță asupra faptului dacă consumatorii au poftă de mâncare editată genetic.
Martin Häusling, purtător de cuvânt pentru agricultură pentru Verzii /EFA în Parlamentul European, a declarat anterior că „studiile au demonstrat din nou și din nou că consumatorii nu doresc alimente și furaje modificate genetic”.
„Prin urmare, Marea Britanie va pierde o piață mare pentru produsele sale manipulate genetic”, a avertizat el, subliniind că produsele europene au „o foarte bună reputație internațională, parțial pentru că sunt lipsite de inginerie genetică”.
Proiectul este planificat să se desfășoare în următorii cinci ani, încheindu-se în 2026, plantele fiind semănate în septembrie și octombrie în fiecare an și recoltate în septembrie următor.
Finanțarea este în vigoare pentru primul an și se solicită sprijin suplimentar pentru anii următori.