Pe măsură ce infecția cu noul Coronavirus (COVID-19) se răspândește și capătă proporțiile unei pandemii apocaliptice, tot mai mulți dintre noi ne punem întrebari referitoare la efectele acestui virus. Iar aceste întrebari nu sunt legate doar de numărul de îmbolnăviri sau rata mortalității. Neliniștea este acum provocată de magnitutdinea impactului economic al acestei pandemii, care își extinde efectele asupra insecurității alimentare.
Regresia economică se va resimți pe întreg globul, cu efecte majore în țările aflate în curs de dezvoltare. În acest context, o incetinire a creșterii economice poate exacerba insecuritatea alimentară, prin limitarea accesului la alimente cu înalta valoare nutritivă.
„Riscăm o criză alimentară, cu excepția cazului în care se iau măsuri rapide pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, pentru a menține în viață lanțurile de aprovizionare la nivel mondial și pentru a atenua impactul pandemiei asupra sistemului alimentar”, avertizeaza Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), într-o postare recentă pe site-ul său.
Scăderea puterii de cumparare, cauzată de efectele COVID-19 asupra economiei ar putea schimba tiparele alimentare ale populației, care s-ar putea axa pe alimente cu conținut caloric ridicat, însa cu valoare nutrițională redusă. În plus, în regiunile sărace ale lumii, afectate de foamete, malnutriția poate crește vulnerabilitatea în fața virusului.
Cumpărăturile din panică – fenomen care s-a produs în majoritatea țărilor de pe glob – pot genera întreruperi în lanțul de aprovizionare și creșterea artificială a prețurilor.
Ajungem, astfel, la scenariul în care consecințele economice pot afecta populația mai mult decât boala în sine.
Criza alimentară ar putea fi generată și de țările care adoptă măsuri protecționiste, prin mărirea volumului de provizii strategice sau restricții comerciale, conform unei declarații emise de agentia Fitch Solutions, citată de site-ul cnbc.com.
Printre marile țări producătoare de culturi care au implementat deja restricții la export se numără Vietnamul, care a interzis exporturile de orez și Rusia, care a oprit exporturile de cereale procesate. Kazahstan a suspendat, de asemenea, exporturile de făină de grâu, hrișcă, zahăr, ulei de floarea soarelui și unele legume.
Astfel de acțiuni ar putea genera o accelerare a inflației la prețul produselor alimentare într-o perioadă în care consumatorii sunt preocupați de izolarea la domiciliu și și-au creat propriile stocuri la domiciliu, subliniaza cei de la Fitch Solutions.
„Implementarea potențială a măsurilor de protecționism alimentar la nivel de țară, în încercarea de a proteja securitatea alimentară, cum ar fi restricțiile de export la furnizorii cheie sau stocarea agresivă a statului, ar putea perturba în mod semnificativ aprovizionarea alimentară globală”, mai avertizeaza Fitch Solutions.
Țările care prezintă cel mai mare risc de a fi afectate de o inflație a prețurilor la alimente sunt cele care depind de importuri pentru asigurarea lanțului de aprovizionare alimentar. Cel mai expuse sunt țările din Orientul Mijlociu, China, Japonia si Coreea de Sud.
Același fenomen amenință și țările cu monede slabite, precum India și Indonezia, deoarece majoritatea bunurilor sunt valorificate în dolari pe piața internațională.
