Cele mai recente rapoarte privind securitate alimentară și nutrițională în lume estimează că 3 miliarde de oameni la nivel global nu își pot permite o dietă sănătoasă, în timp ce peste 2 miliarde de oameni suferă de deficiențe de micronutrienți, cunoscute și sub numele de „foamea ascunsă”.
Această lipsă de vitamine și minerale critice poate avea efecte ireversibile pe termen lung asupra bunăstării și perspectivelor de dezvoltare. Fructele, legumele, peștele și carnea, care sunt bogate în micronutrienți, sunt adesea prea scumpe pentru gospodăriile sărace. În timp ce dietele diversificate reprezintă standardul de aur pe termen lung, biofortificarea culturilor are potențialul de a oferi tuturor o dietă mai bogată în nutrienți pe termen scurt și mediu, contribuind astfel la consolidarea rezilienței nutriționale.
Importanța implementării unor mecanisme care să asigure securitatea nutrițională în rândul populațiilor vulnerabile este susținută si de catre Lynn Brown, director al alianțelor și politicilor de la HarvestPlus, lider în efortul global de a pune capăt foametei ascunse cauzate de lipsa vitaminelor și mineralelor esențiale.
Potrivit lui Brown, aceste mecanise sunt esențiale pentru dezvoltarea strategiilor de proteție în fața șocurilor alimentare.
Practicile necesare construirii rezilienței nutriționale au fost prezentate de reprezentantul HarvestPlus într-un articol publicat pe platforma Devex.
Vă prezentăm mai jos câteva idei din acel articol:
Construirea rezilienței este o prioritate în mai multe sectoare globale de dezvoltare, inclusiv sănătatea, adaptarea la climă, pregătirea pentru dezastre, mijloacele de trai și multe altele.
Dar relativ puțină atenție a fost acordată rezilienței nutriționale – mai precis rezistenței micronutrienților. Aceasta este capacitatea de a rezista șocurilor din diversitatea alimentară, fără a suferi o morbiditate crescută și este esențială pentru bunăstarea umană imediată și pe termen lung.
Discuțiile despre nutriție în situații de criză se concentrează de obicei pe modalități de abordare a malnutriției acute prin răspunsuri nutriționale pe termen scurt. Dar odată cu apariția pandemiei Covid-19, întreruperile semnificative ale sistemelor alimentare au crescut accentul global asupra rezistenței continue a acestor sisteme.
Reziliența micronutrienților merită mai multă atenție în acest context. Absența acesteia în timpul șocurilor duce la apariția unor probleme grave de sănătate legate de deficiența de micronutrienți, inclusiv anemie și imunitate compromisă, care pot duce la deteriorarea ireversibilă a dezvoltării fizice și cognitive a omului.
Alinierea priorităților nutriționale
Diversitatea dietetică este larg acceptată ca abordare standard de aur a rezultatelor pozitive în nutriție și sănătate.
Accentul prioritar pentru comunitatea nutrițională este creșterea disponibilității și scăderea costurilor alimentelor de calitate, bogate în micronutrienți, cum ar fi fructele, legumele și alimentele de origine animală. Însă, cercetarea agricolă și programele de ameliorare tind să se concentreze asupra creșterii randamentelor culturilor de bază prin prioritizarea soiurilor climatice inteligente, tolerante la secetă și rezistente la dăunători și boli, fără a acorda importanță caracteristicilor nutritive specifice.
Impactul Covid-19 a dezvăluit costurile acestei strategii divizate de hrană și nutriție. Realitatea este că șocurile duc la reducerea veniturilor consumatorilor, ceea ce forțează schimbarea modelelor de consum alimentar. Acest lucru implică, de obicei, o trecere de la consumul de alimente cu nutrienți superiori la elemente de bază relativ mai puțin costisitoare, dar și mai puțin hrănitoare.
O soluție posibilă ar putea fi creșterea acoperirii suplimentelor pentru populațiile vulnerabile la micronutrienți. Dar lansarea de noi campanii de suplimentare poate fi o provocare pe termen scurt, iar Covid-19 a arătat vulnerabilitatea programelor existente la blocaje și întreruperi ale aprovizionării.
O altă opțiune este extinderea acoperirii fortificației industriale, care, după recoltare, crește conținutul de micronutrienți al cerealelor și uleiurilor de bază cu aditivi. Cu toate acestea, acest sector sa confruntat cu provocări logistice similare în timpul COVID-19, unele țări renunțând la cerințele de fortificare industrială a alimentelor și compromitând astfel accesul consumatorilor la micronutrienți.
Îmbogățirea culturilor de bază prin biofortificare
Criza Covid-19 subliniază punctele forte ale unui răspuns dovedit practic la această provocare a micronutrienților: creșterea conținutului intrinsec de micronutrienți din alimentele de bază, mai degrabă decât prin aditivi.
Pentru a realiza acest lucru, obiectivele de reproducere agricolă trebuie să includă un accent pe conținutul nutrițional al culturilor cheie.
Biofortificarea – îmbogățirea nutrițională a culturilor prin creșterea plantelor – se bazează pe aceleași tehnici de reproducere utilizate pentru a crește capacitatea de reacție la climă și rezistența la dăunători sau boli. Această abordare furnizează micronutrienți populațiilor rurale vulnerabile în alimentele pe care le cultivă și le consumă în fiecare zi. De asemenea, le creează rezistența nutrițională, deoarece micronutrienții nu au costuri suplimentare și rămân în culturile lor, recoltare după recoltare. Deci, atunci când veniturile sunt afectate în perioade de criză, micronutrienții cheie rămân disponibili.
Promovarea îmbunătățirii nutriționale a culturilor de bază, împreună cu diversificarea dietei si fortificarea industrială sunt strategii care facilitează accesul unui procent ridicat din populația globului la o dietă sănătoasă, diversificată și nutritivă. De exemplu, dacă tot grâul consumat în provincia Punjab din Pakistan ar fi îmbogățit cu zinc, costul unei diete hrănitoare pentru o adolescentă ar scădea cu 25%.
Sute de soiuri de alimente de bază îmbogățite din punct de vedere nutrițional – crescute pentru a fi înlocuitoare unu-la-unu pentru soiuri comune nebiofortificate – au fost deja lansate. Nu numai că versiunile biofortificate asigură mai multă nutriție, dar au și alte trăsături agronomice importante pentru fermieri, producând de obicei la fel de mult sau mai mult în aceleași condiții de creștere ca și soiurile lor actuale non-biofortificate.
Avansarea rezilienței micronutrienților
Raportul „Starea securității alimentare și a alimentației în lume” din 2020 a arătat că 3 miliarde de oameni nu își pot permite o dietă adecvată din punct de vedere nutrițional – și asta a fost înainte de criza Covid-19.
Îmbogățirea nutrițională a culturilor de bază prin biofortificare este o abordare practică bazată pe dovezi pentru creșterea nivelului de micronutrienți în cea mai rezistentă parte a sistemului alimentar, ajutând persoanele vulnerabile să devină mai rezistente la șocurile sistemului alimentar.
