Pădurile în miniatură apar tot mai des în zonele urbane din întreaga lume, adesea plantate de grupuri de comunități locale folosind o metodă inspirată de templele japoneze.
Ideea este simplă – pe o porțiune restânsă de pamânt se plantează o varietate mare de răsaduri autohtone, care sunt apoi lăsate să crească cu o intervenție minimă. Rezultatul, potrivit susținătorilor metodei, constă într-un ecosistem complex, perfect adaptat condițiilor locale. Astfel, biodiversitatea este imbogățită, iar cantitatea de carbon absorbită din atmosferă este mult mai mare.
Metoda Miyawaki
Metoda se bazează pe activitatea botanistului japonez Akira Miyawaki. El a descoperit că zonele protejate din jurul templelor și cimitirelor din Japonia conțineau o varietate imensă de vegetație autohtonă care a coexistat pentru a produce ecosisteme rezistente și diverse. Acest lucru contrasta cu pădurile de conifere – copaci non-indigeni crescuți pentru lemn – care au dominat peisajul.
Studiul său s-a contretizat în metoda Miyawaki – o abordare care prioritizează dezvoltarea naturală a pădurilor folosind specii native. Pădurile Miyawaki pot crește în ecosisteme mature în doar 20 de ani – uimitor de repede, în comparație cu cei 200 de ani de care are nevoie o pădure convențională pentru a se regenera. Acționează ca oaze pentru biodiversitate, sprijinind de până la 20 de ori mai multe specii decât pădurile non-native.
Polenizatorii locali, cum ar fi fluturii și albinele, gândacii, melcii și amfibienii sunt printre animalele care prospera cu o mai mare diversitate de hrană și adăpost.
Înverzirea spațiilor urbane de pe glob
Popularitatea pădurilor Miyawaki este în creștere, cu inițiative în India, Amazon și Europa. Proiecte precum Pădurile urbane din Belgia și Franța și Pădurea Mică din Olanda, adună voluntari pentru a transforma mici portiuni de pământ neutilizat.
Dincolo de impactul lor asupra biodiversității, pădurile urbane aduc multe beneficii comunităților. Spațiile verzi pot ajuta la îmbunătățirea sănătății mintale a oamenilor, la reducerea efectelor nocive ale poluării aerului și chiar la combaterea fenomenului insulelor de căldură din orașe, unde suprafețele din beton și asfalt ridică temperaturile care sunt oricum nefiresc de mari.
Sechestrarea carbonului
Însă, ceea ce face din pădurile Miyawaki o opțiune deosebit de atractivă pentru mulți ecologiști este tocmai potențialul de a ajuta la combaterea schimbărilor climatice. Reîmpădurirea este o parte cheie a strategiilor de limitare a creșterii temperaturilor globale la 1,5 ℃, cu inițiative precum Bonn Challenge, Trillion Trees Vision și proiectul 1t.org al Forumului Economic Mondial care stabilește obiective ambițioase.
Se estimează că pădurile noi sau restaurate ar putea înlătura până la 10 gigatone de C2O până în 2050.
