Cererea pentru alternative bazate pe plante la produsele din carne și lapte continuă să crească. Doar pe piața europeană se estimează o creștere anuală de 7.4% până în 2025, potrivit previziunilor firmei de consultanță Mordor Intelligence.
Conform analiștilor Mordor, proteina din soia are cea mai mare cotă de piață, pe acest segment. Disponibilă sub forma de faină, concentrate sau izolate proteice, soia este frecvent utilizată în mâncarea procesată, ca supliment alimentar sau ca bautură proteică.
Pe lângă beneficiile asupra sanatații, cererea tot mai mare de produse alternative la carne se manifestă si pe fondul unei conștientizări a unei mase tot mai mare de consumatori cu privire la impactul creșterii animalelor asupra schimbărilor climatice.
Dar ce se întampla când și cultura de soia își demonstrează impactul negativ asupra mediului?
Departamentul de Științe Alimentare din cadrul Universității din Copenhaga a publicat un studiu prin care avertizează asupra efectelor culturii de soia asupra mediului.
Producția de soia ocupa locul doi, dupa producția de carne de vitã, în topul industriilor care generează cele mai mari defrișări pe plan global. Spre exemplu, în America de Sud, suprafața agricolă destinată culturii de soia a crescut de la 16 milioane de ha in anul 1990 la 46 de milioane de hectare in 2010, majoritatea terenurilor fiind convertite din ecosisteme naturale.
În plus, amprenta de carbon a culturii de soia este cu atat mai ridicată, in contextul in care 80% din producția mondială este realizată în țari precum Statele Unite, Brazilia și Argentina. Kilometri parcurși pentru a ajunge în țarile importatoare generează cantități uriașe de gaze de serã.
Un alt aspect care contribuie la lista consecințelor negative este tocmai natura semințelor de soia, care sunt modificate genetic pentru a tolera ierbicidul Roundup. Studii realizate de numeroase instituții au relevat prezența unor cantități mari de glifosat – substanța activă din Roundup – in soia modificată genetic.
Utilizarea glifosatului generează riscuri majore pentru sănătatea umană. Cobaii expuși la glifosat au prezentat numeroase boli precum creșterea prostatei, a rinichilor, obezitate, boli ovariene, precum și anomalii la naștere, se arata intr-un studiu publicat anul trecut in jurnalul Global Research.
Însă, consecintele negative ale utilizării glifosatului își au efectul cel mai devastator asupra biodiversității – în special asupra polenizatorilor si a sãnãtății solului.
Toate aceste caracterisici ale producției de soia au determinat cercetatorii danezi să caute o alternativă mai puțin dăunatoare mediului. După ce au testat o serie de culturi precum lintea, hrisca sau quinoa, specialiștii au găsit o posibilă soluție în fasolea fava, care conține cea mai mare cantitate de proteină. În plus, este adaptată climei din Danemarca și poate fi cultivată local, fãrã a mai genera defrisări, se mai aratã în studiu.
Echipa de cercetare a luat în calcul și factori precum gustul, textura sau culoarea. Și la acest aspect fasolea favã și-a dovedit capacitatea de a concura cu soia sau alte alternative proteice bazate pe plante.
