Un studiu german lansat recent își propune să determine costurile reale ale alimentelor prin cuantificarea și monetizarea emisiilor de gaze cu efecte de seră din agricultură. Rezultatele indică faptul că dacă costurile climatice ar fi încorporate în prețul alimentelor, prețul cărnii ar crește cu 146%, produsele lactate ar fi cu 91% mai scumpe, în timp ce tariful fructelor și legumelor ar fi cu 25% mai mare.
Echipa de cercetători germani și-a propus să expună toate costurile invizibile de mediu care apar pe traseul lung al producției de alimente – de la utilizarea terenului la îngrășăminte, emisiile de metan, până la încălzire și transport – și apoi să închidă decalajul cognitiv dintre acele efecte și alimentele pe care le consumăm, traducându-le direct într-un cost economic real pentru consumatori.
Privind în mod specific contextul agricol german, aceștia s-au concentrat pe produse din carne, lactate și alimente pe bază de plante și au comparat modurile de producție organice și convenționale în fiecare caz.
Acest lucru a scos la iveală câteva rezultate tulburătoare.
În ceea ce privește costul pentru planetă, emisiile generate de producția de carne au făcut ca acest tip de aliment să fie cel mai costisitor, urmat de produsele lactate și apoi de alimentele vegetale. În general, comparativ cu agricultura convențională, metodele de agricultură ecologică au generat un profil de emisii mai reduse. Acest lucru se datorează standardelor de agricultură ecologică care interzic utilizarea îngrășămintelor cu azot mineral, de exemplu – ceea ce reduce costul total al emisiilor acestei metode de producție.
Însă, această regulă nu s-a aplicat si în cazul producției de carne: atât metodele convenționale, cât și cele organice de producție a cărnii au dus la costuri de emisii la fel de ridicate, au descoperit cercetătorii. Una dintre cauze ar putea fi faptul că managementul ecologic al animalelor necesită mai multă suprafață de teren pentru a îndeplini standardele de bunăstare.
Mai mult, o tendință cheie observată de cercetători a fost că cele mai mari diferențe în ceea ce privește emisiile au fost determinate de tipul alimentelor, mai degrabă decât de metoda de cultivare. Asta sugerează că alegerea a ceea ce mâncăm ar putea avea în cele din urmă o influență mai mare asupra sănătății mediului, decât modul în care este cultivată hrana noastră.
Deși este puțin probabil ca acest studiu să aibă un impact asupra prețurilor alimentelor, este un memento în timp util asupra a cât de îndepărtați suntem de costul real al alimentelor pe care le consumăm.
