Informațiile privind sustenabilitatea produselor alimentare în viitoarea etichetare din partea frontală a ambalajului UE se vor baza în mare măsură pe datele colectate de producători, a declarat un oficial al UE. Cu toate acestea, alte părți interesate au subliniat că elementul de mediu este doar un factor în procesul complex de etichetare.

Comisia Europeană ar urma să prezinte o propunere pentru un sistem de etichetare a produselor alimentare la sfârșitul anului 2022. Acest cadru va lua în considerare aspectele nutriționale utile pentru a sprijini obiectivele de sănătate publică, precum și elementele sustenabile și sociale ale produselor alimentare.

Această nouă schemă de etichetare se numără printre inițiativele care vor viza colectarea datelor și digitalizarea în trepte a lanțului de aprovizionare cu alimente, potrivit Comisiei.

„Epoca noastră este caracterizatã de revoluția bazată pe date digitale”, a declarat Alexandra Nikolakopoulou, șef de unitate la DG SANTE al Comisiei, la un eveniment recent, adăugând că executivul UE ia în considerare o prioritate de top nu numai datele în sine, ci întregul set de inovații care vine odată cu datele.

„De exemplu, consumatorii vor putea alege un produs cu o amprentă de carbon mai mică pe baza unei etichete, iar această etichetă trebuie să se bazeze pe date”, a explicat ea.

Deși este un domeniu important de explorat, etichetarea durabilă prezintă unele provocări pentru Célia Nyssens, responsabil de politici al Biroului European de Mediu (EEB).

„Personal, nu sunt sigură că puteți reduce sustenabilitatea la un singur număr sau la un singur cod de culoare, deoarece nu este vorba doar despre modul în care sunt produse alimentele, ci și despre cât consumăm”, a spus ea.

Potrivit acesteia, concentrarea doar pe amprenta climatică pe unitate de produs ar putea duce la lipsa unei imagini mai generale, trecând cu vederea faptele importante care sunt mai mult legate de comportamentul consumatorilor, dar care au totuși un impact major asupra mediului.

„Utilizarea [datelor] este un pas înainte, dar este doar un mijloc către un scop, nu spre final”, a adăugat Nyssens.

Retailerii și producătorii de alimente din Europa sunt pionierii noilor etichete care prezintă impactul alimentelor asupra mediului într-un mod simplu, cum ar fi Eco-score, care urmează practic aspectul Nutri-Score francez cu coduri de culori.

„Importanța a ceea ce aș numi„ etichetarea carbonului ”este că, de fapt, îi ajută pe consumatori să navigheze, dar trebuie să fie bazată pe date și bazată pe știință pentru a crea condiții de concurență echitabile”, a spus Peter Giørtz-Carlsen, vice-executiv președintele companiei lactate Arla Foods.

El a fost de asemenea de acord că există multe elemente de luat în considerare, altele decât doar amprenta de mediu, cum ar fi elementele nutriționale.

 

De la fermă la „frigider”: sustenabilitatea în sectorul lactatelor

Când vine vorba de sustenabilitatea sectorului agroalimentar, datele ar putea fi, de asemenea, utilizate în diferite moduri, cum ar fi ajutarea comercianților să reducă risipa de alimente printr-o analiză mai bună a anumitor tipare de consumatori.

Achiziția și evaluarea datelor, și în special punerea în aplicare a soluțiilor bazate pe date, sunt deja considerate pietrele de temelie ale programelor de cercetare ale EIT Food, inițiativa europeană de inovare alimentară.

Scopul proiectelor pe care le derulează este de a lansa noi soluții inovatoare și durabile sub formă de produse, servicii sau platforme, a explicat Kerstin Burseg, manager de program inovație la EIT Food.

„În funcție de sfera activității, partenerii noștri creează diferite tipuri de date”, a spus ea, menționând datele privind monitorizarea randamentului sau datele eșantionului de sol pentru a lua decizii educate pentru un management ferm mai durabil.

În contextul răspunsului la COVID-19, EIT Food a demarat recent proiectul Smart-ET, conceput pentru a ajuta la atenuarea reducerii rapide a consumului de produse lactate care a venit după închiderea restaurantelor.

Scopul Smart-ET este de a crea o aplicație cu ajutorul căreia este posibil să se prevadă variațiile producției de produse lactate și a costurilor de hrană pe piață pentru fermierii de lapte, pe baza atât a datelor istorice, cât și a datelor colectate de-a lungul pandemiei COVID-19.