Strategia „De la fermă la consumator” a noului proiect lansat de Comisia Europeană, care privește terenurile agricole ecologice, are în vedere menţinerea unui lanţ alimentar durabil şi ecologic, prin consolidarea relaţiilor dintre producători şi consumatori.
Ca parte a Pactului Verde European, iniţiativa îşi propune să contribuie la redresarea economică şi la implementarea unor practici durabile pentru sectorul agricol. La nivel de implementare, acest lucru presupune reducerea cu cel puţin 20% a îngrăşămintelor utilizate, precum şi o reducere cu 50% a pesticidelor, până în 2023, arată documentul elaborat de Comisia Europeană.
În plan local, aplicabilitatea acestei politici agricole comune rămâne, deocamdată, dificil de estimat. În 2018, doar 2,4% din suprafaţa agricolă a României era reprezentată de culturi ecologice, acesta fiind unul dintre cele mai reduse procente de teren dedicat cultivării produselor bio din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat. La acest capitol excelează state precum Austria (24,1%), Estonia (20,6%), Suedia (220,3%) şi Italia (un procent estimat la 15,2%), în timp ce România şi Malta se regăsesc la coada clasamentului.
În România, impedimentul pentru fermierii mici şi mijlocii nu constă în procesul laborios al conversiei propriu-zise, ci în costul ridicat al certificărilor necesare. Preţurile practicate de companiile româneşti de certificare se dovedesc a fi cele mai ridicate, raportat la celelalte state europene.
Conversia la agricultura organică sau ecologică reprezintă una dintre soluţiile viabile la problemele de mediu precum încălzirea globală, ploile acide sau nivelul redus de biodiversitate. Din acest motiv, agricultorii ecologici români beneficiază de subvenţii care pornesc de la 39 de euro/ha şi pot ajunge până la cel mult 620 de euro/ha (în funcţie de tipul de cultură), potrivit Ordinului MADR nr. 130, în vigoare din 18 mai 2020, pentru anul 2020.
Conform specialiştilor, programul „De la fermă la consumator” este potrivit pentru acele firme mici sau în curs de dezvoltare, dar şi pentru cele nou înfiinţate, care au nevoie de timp pentru a atinge un volum mai mare de livrare. La nivel consumatorului, acest lucru s-ar putea simţi prin impunerea unui preţ mai mare pentru produsele bio.
