Factorii de decizie politică pot îmbunătăți șansele de atingere a obiectivelor climatice și de limitare a încălzirii globale la 1,5̊ C prin asumarea unor angajamente pentru transformarea sistemelor alimentare naționale.
Potrivit celui mai nou raport ONU, din cadrul programului pentru mediu(UNEP), țările semnatare ale Acordului de la Paris neglijează oportunitățile pe care le-ar oferi reorganizarea sistemelor alimentare în privința reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
În prezent, dietele, pierderile alimentare și deșeurile sunt ignorate pe scară largă, însă adăugarea acestor factori la planurile naționale privind clima pot îmbunătăți contribuțiile de atenuare și adaptare din partea sistemelor alimentare, cu până la 25 %. În temeiul Acordului de la Paris din 2015, se preconizează că țările își vor revizui Contribuțiile Nationale Determinate (CND-urile) la fiecare cinci ani. Prin urmare, în acest an, factorii de decizie au posibilitatea de a adopta soluții privind sistemele alimentare și de a stabili obiective și măsuri mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în vederea îmbunătățirii biodiversității, a securității alimentare și a sănătății publice.
Sistemele alimentare – care adună toate elementele și activitățile legate de producția, prelucrarea, distribuția, prepararea și consumul de alimente – reprezintă până la 37% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.
Adoptarea unor strategii în direcția reducerii pierderilor și a risipei alimentare sau redirecționarea consumatorilor către obiceiuri alimentare mai responsabile ar putea reduce emisiile cu până la 12,5 gt de CO2 – echivalentul scoaterii a 2,7 miliarde de autoturisme de pe drum.
„Sunt necesare angajamente ambițioase, limitate în timp și măsurabile față de transformarea sistemelor alimentare dacă dorim să realizăm un viitor de 1,5̊ C. În caz contrar, este vorba despre ignorarea unuia dintre principalii factori determinanți ai crizei climatice de astăzi.
Fără acțiuni privind modul în care producem și consumăm alimente, nu ne putem atinge obiectivele privind clima sau biodiversitatea, care reprezintă fundamentul pentru a atinge securitatea alimentară, pentru a preveni apariția bolilor și, în cele din urmă, pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă. De aceea, îndemnăm guvernele să includă abordări ale sistemelor alimentare pozitive în domeniul climei și naturii în NDC-urile revizuite”, a declarat Marco Lambertini, Director General WWF-International.
In cadrul raportului ONU au fost identificate 16 acțiuni care ar putea reorganiza sistemele alimentare, în vederea îndeplinirii obiectivelor de combatere a crizei climatice.
Acestea includ reducerea conversiei habitatelor naturale, reducerea pierderilor de alimente și reducerea deșeurilor, îmbunătățirea metodelor de producție și reducerea emisiilor de metan provenite de la animale si conversia la diete mai sănătoase și mai durabile, cu o proporție mai mare de alimente pe bază de plante decât alimentele pe bază de animale. Niciun plan național actual privind clima nu discută în mod explicit despre diete mai durabile.
