Un nou set de indicații le recomandă operatorilor din domeniul alimentar să distribuie alimentele către organizații de caritate și după ce data durabilitații minimale a fost depasită.

Noua strategie inițiată sub egida WRAP (Programul de acțiune în domeniul risipei și al resurselor) își propune să reducă risipa alimentară, care este estimată la nivel global la 1.3 miliarde de tone de alimente.

Potrivit datelor WRAP, care militează pentru o economie circulară, aproximativ 200 000 de tone de alimente care sunt bune pentru consum și care ar putea fi redistribuite ajung la gunoi din cauza depașirii datei durabilitații minimale.

În noul set de recomandări se subliniază faptul că alimentele care si-au depasit termenul „a se consuma de preferința înainte de” sunt în continuare sigure și se pot consuma la cateva zile, săptamâni sau ani după data menționată. În același timp, inițiativa îndeamnă organizațiile de distribuție să accepte mai multe alimente care au depașit data durabilitătii minime.

Dacă sunt depozitate corespunzător, alimentele pot fi consumate la cateva zile după expirarea durabilității minime (ex. Pâine), săptamâni (mere si chipsuri), luni (biscuiți și cereale) sau chiar ani (paste și conserve), susține WRAP.

Același mesaj este transmis și consumatorilor, care sunt sfătuiți să nu mai arunce mancarea care a depăsit termenul durabilității minimale. Potrivit analizelor, aproximativ 15% din totalul risipei alimentare este generat de consumatori care aruncă alimentele care au depasit termenul ”best before”.

Conform reglementărilor în vigoare, există două noțiuni distincte in ceea ce priveste termenul de valabilitate al produselor.  Una este data durabilității minimale (DDM, semnalitată prin formularea „a se consuma, de preferință, înainte de” sau „best before”) și cealaltă –  data de expirare (semnalizată prin formularea „expiră la data de”).

După trecerea DDM, produsul este în continuare sigur pentru consum, chiar dacă își pierde din aromă și textură. După data de expirare, însă, nu mai corespunde organoleptic, fiziochimic și microbiologic și nu mai trebuie consumat.

În România, potrivit datele oficiale,  fiecare cetăţean român, aruncă la gunoi aproximativ 192 de kilograme de alimente, adică 2,2 milioane de tone de alimente la nivelul întregii ţări. Peste 6000 de tone în fiecare zi, fapt care ne clasează pe locul 9 în Uniunea Europeană cu privire la acest aspect.