Numărul și impactul dezastrelor au crescut în Europa în perioada 1998-2009, concluzionează un nou raport al Agenției Europene de Mediu (SEE). Raportul evaluează frecvența dezastrelor și impactul acestora asupra oamenilor, economiei și ecosistemelor și solicită o mai bună gestionare integrată a riscului dezastrelor în toată Europa.

Noul raport al agenției „Cartografierea efectelor pericolelor naturale și a accidentelor tehnologice în Europa” abordează trei tipuri diferite de pericole: hidrometeorologice sau legate de vreme (furtuni, fenomene de temperaturi extreme, incendii forestiere, secete, inundații), geofizice (avalanșe de zăpadă, alunecări de teren, cutremure, vulcani) și tehnologice (deversări de petrol, accidente industriale, deversări toxice din activitățile miniere).

Creșterea pierderilor poate fi explicată într-o mare măsură prin niveluri mai ridicate de activitate umană și acumularea de active economice în zonele cu risc, dar și, într-o măsură mai mică, printr-o raportare mai bună. Deși ponderea pierderilor generate de schimbările climatice este în prezent imposibil de determinat cu precizie, volumul pagubelor ar putea crește în viitor, deoarece se preconizează că frecvența și intensitatea evenimentelor meteorologice extreme vor crește.

 

Fapte și constatări cheie ale raportului:

  • În perioada acoperită de raport, dezastrele au provocat aproape 100 000 de decese, au afectat peste 11 milioane de persoane și au dus la pierderi economice de aproximativ 150 de miliarde EUR.
  • Evenimentele de temperatură extremă au cauzat cel mai mare număr de decese umane. În total, peste 70 000 de decese au fost raportate în Europa în vara fierbinte a anului 2003.
  • Inundațiile și furtunile au fost cele mai costisitoare pericole. Pierderile totale înregistrate în perioada de studiu s-au adăugat la aproximativ 52 miliarde EUR pentru inundații și 44 miliarde EUR pentru furtuni.
  • Numărul și impactul pericolelor geofizice au apărut relativ stabile în perioada acoperită. Cutremurele au cauzat cele mai multe vătămări, cu aproape 19 000 de decese înregistrate și pierderi globale de aproximativ 29 miliarde EUR.
  • Accidentele tehnologice au provocat cele mai grave efecte asupra ecosistemului. Deversările de petrol provenite de la petrolierele Erika (1999) și Prestige (2002) au provocat unele dintre cele mai grave dezastre ecologice din apele europene și deversările de deșeuri toxice din activitățile miniere din Aznacollar, Spania (1999) și Baia Mare, România (2000) , au afectat serios mediul înconjurător nu numai imediat, ci și pe termen lung.

 

Reducerea și gestionarea riscurilor de dezastru

Deși unele politici ale UE au fost deja adoptate sau inițiate, este necesar un efort mai mare pentru a pune în aplicare o abordare de gestionare integrată a riscurilor (IRM) care include prevenirea, pregătirea, răspunsul și recuperarea pentru toate pericolele din Europa. Unele măsuri sunt cele mai potrivite pentru a fi gestionate la nivel de gospodărie sau municipal, cum ar fi îmbunătățirea drenajului natural pentru a preveni inundațiile pluviale sau îngrijirea și adăpostirea adecvată pentru persoanele în vârstă care pot amortiza efectele valurilor de căldură.

Reducerea și gestionarea cu succes a riscului de dezastru se bazează pe dovezi solide. În ciuda îmbunătățirilor recente aduse informațiilor și bazelor de date privind mai multe tipuri de pericole, stabilirea unor sisteme de informații mai cuprinzătoare ar îmbunătăți semnificativ analiza și evaluarea impacturilor.