Expunerea la polen ne poate face mai susceptibili la COVID-19 și nu este doar o problemă care afectează doar persoanele cu alergii, se arată într-un nou studiu. Cercetătorul Lewis Ziska, co-autor al noului studiu și al altor cercetări recente privind polenul și schimbările climatice, explică concluziile și de ce sezoanele polenului devin din ce în ce mai lungi și mai intense.
Ce legătură are polenul cu un virus?
Cea mai alarmantă concluzie a noului studiu este că polenul poate fi un factor în exacerbarea COVID-19.
Studiile anterioare au arătat că polenul poate suprima modul în care sistemul imunitar uman răspunde la viruși. Prin interferența cu proteinele care semnalează răspunsuri antivirale în celulele care căptușesc căile respiratorii, prezența polenului poate lăsa oamenii mai susceptibili la o serie întreagă de virusuri respiratorii, cum ar fi virusul gripei și alte virusuri SARS.
Noul studiu a analizat modul în care s-au schimbat numărul de noi infecții odată cu creșterea și scăderea nivelului de polen în 31 de țări din întreaga lume. Constantările arată că, în medie, aproximativ 44% din variabilitatea ratelor de caz COVID-19 a fost legată de expunerea la polen, adesea în sinergie cu umiditatea și temperatura.
Ratele de infecție au avut tendința de a crește la patru zile după expunerea la o cantitate mare de polen.
Acest fenomen nu este valabil doar în cazul persoanelor cu alergii, ci este o reacție generală. Chiar și tipurile de polen care de obicei nu provoacă reacții alergice au fost corelate cu o creștere a infecțiilor cu COVID-19.
Ce măsuri putem lua?
În zilele cu o cantitate mare de polen eliberat de plante este recomandat să încercați să rămâneți în interior pentru a vă limita expunerea cât mai mult posibil.
Când sunteți în aer liber, purtați o mască în timpul sezonului de polen. Boabele de polen sunt suficient de mari încât aproape orice mască concepută pentru alergii va funcționa pentru a le ține departe.
De ce se prelungesc sezoanele polenului?
Pe măsură ce clima se schimbă, vedem trei lucruri care se referă în mod specific la polen. Unul este un început mai timpuriu al sezonului de polen. Schimbările de primăvară încep mai devreme și există semnale la nivel global de expunere la polen mai devreme în sezon.
În al doilea rând, sezonul general al polenului devine mai lung. Timpul în care suntem expuși la polen, de la primăvară, care este condusă în principal de polenul copacilor, până la vară, când polenul este eliberat de ierburi și buruieni, iar apoi toamna, care este dominată de polenul de ambrozie, este cu aproximativ 20 de zile mai lung acum decât era în 1990. Pe măsură ce ne apropiem de poli, unde temperaturile cresc mai repede, s-a constatat că sezonul devine și mai pronunțat.
Un al treilea factor este determinat de cantitatea de polen tot mai mare eliberat de plante.
Pe măsură ce schimbările climatice determină creșterea cantității de polen, acest lucru ar putea duce la o susceptibilitate umană mai mare la viruși.
În țara noastră, principalele sezoane polinice in tara noastra sunt:
- Februarie-martie-aprilie – polen de arbori si arbusti: mesteacan, alun, arin, fag, stejar;
- Aprilie-mai-iunie – polen de graminee salbatice si de cultura: timoftica, firuta, golomat, vitelar, paius rosu, iarba de gazon, grau, orz, ovaz, secara;
- Iulie-august-septembrie – polen de buruieni: ambrozie, pelinarita, macris, patlagina, urzica.
Momentul de apariţie a polenului in aer, cantitatea de polen eliberat de plante şi durata de polenizare sunt influenţate de câţiva parametrii reprezentaţi de: temperatura aerului, lumina soarelui, precipitaţii şi nivelul de dioxid de carbon din aer.
