Numeroase specii de păsări nu mai pot fi întâlnite în altă parte decât în Dobrogea, pentru că aici găsesc mediul prielnic de cuibărire. Specialiștii susțin că unele populaţii de păsări s-au redus numeric semnificativ în ultimii ani, în special din cauza chimizării agriculturii, a defrişărilor şi a desecărilor.
Şi chimizarea agriculturii afectează păsările din toată Europa. Au de suferit nu doar cele care se hrănesc cu seminţe, ci şi păsările insectivore – pentru că pesticidele omoară larvele insectelor.
Adrian Bâlba, director complex muzeal de ştiinţe ale naturii Constanța: „Tentaţia mare în diverse direcţii, turistică, în direcţie de agricultură şi în consecinţă păsările din zonele lacustre se restrâng şi ele. Se retrag păsările mai sperioase, rămânând cele care nu au o mare problemă cu invazia omului şi cu prezenţa omului. În consecinţă avem mai puţini pelicani care sunt păsări sperioase, dar avem mai mulţi cormorani, mai curajoase.”
Specialiștii sunt de părere că o extindere a terenurilor cultivate ecologic, ar salva atât solul care va fi hrănit corespunzător, dar și multe specii de animale. În acest caz, multe specii de păsări fie dispar din cauza infectării cu plante crescute în condiții chimice, fie din cauza temperaturilor din zonele în care sunt nevoite să migreze. Agricultura convențională, care recurge la produse chimice și substanțe toxice, defrisările sau neîngrijirea solurilor pline de reziduurile îngrășămintelor chimice atrag dereglări la nivelul ecosistemelor.
Potrivit Eurostat, în ultimii 20 de ani, populaţia tuturor speciilor de păsări comune de pe bătrânul continent a scăzut cu mai mult de patru la sută, iar cea a păsărilor agricole cu aproape 17 procente. Este şi motivul pentru care strategia Uniunii Europene pentru biodiversitate prevede conversia la agricultura ecologică, astfel încât aceasta să reprezinte, până în 2030, 25% din totalul terenurilor cultivate.
