Ca răspuns la perioadele de secetă tot mai prelungite, utilizarea surselor de apă neconvenționale, cum ar fi apele uzate tratate și apa desalinizată, ia amploare.
Majoritatea activităților umane produc ape uzate, potențial recuperabile pentru utilizări secundare, cum ar fi în agricultură. Dacă toată această apă ar fi recuperată, s-ar reduce substanțial presiunile asupra apei dulci și s-ar atenua deficitul.
Se estimează că volumul apelor uzate va crește considerabil odată cu creșterea populației și a densității în zonele urbane. În medie, țările cu venituri mari tratează aproximativ 73% din apele uzate. Cifra scade la 54% în țările cu venituri medii superioare și la 28% în țările cu venituri medii mici.
La nivel global, aproximativ 80% din apele uzate sunt eliberate fără o tratare adecvată. În 2019, a fost prognozată o nouă capacitate de reutilizare a apei cu 7,5 milioane m³ / zi. China domină acest total (3,7 milioane m³ / zi), urmată de Statele Unite ale Americii (880 000 m³ / zi) și India (680 000 m³ / zi).
Apele uzate
Cea mai răspândită procedura o reprezintă tratarea terțiară și / sau avansată a apelor uzate. Aceasta face parte dintr-o tendință mai largă de tratare avansată, determinată atât de cererea industrială de apă de calitate superioară, cât și de nevoile utilizatorilor agricoli.
Aproximativ 10% din suprafața totală a terenurilor irigate la nivel global primește ape uzate netratate sau parțial tratate, mai mult de 30 de milioane de hectare în 50 de țări. De zeci de ani, cel mai semnificativ beneficiu al reutilizării apei în agricultură a fost acela al scăderii presiunii asupra surselor de apă dulce.
Reutilizarea apei pentru irigații aduce mai multă certitudine că apa va fi disponibilă pe tot parcursul anului, chiar și în perioadele fără precipitații. Nutrienții pot fi recuperați din nămolul de epurare (biosolizi) și reutilizați ca îngrășământ, așa cum se practică pe scară largă în multe țări.
În Europa, mai mult de un sfert din nămolul de canalizare produs în 2017 a fost utilizat în agricultură.
Atunci când sunt tratate în funcție de nevoile utilizatorilor finali (adecvate scopului), apele uzate sunt o opțiune realistă pentru surse neconvenționale de apă, nutrienți și energie pentru agricultură. Reutilizarea apei în agricultură din apele uzate tratate adecvat este o situație „câștig-câștig”, deoarece se bazează pe o igienizare îmbunătățită (sisteme de colectare), facilități de tratare, reutilizarea elementelor chimice (azot și fosfor) și punerea la dispoziție a apei pentru utilizări de valoare.
Desalinizarea
Desalinizarea acoperă îndepărtarea solidelor dizolvate (preponderent săruri anorganice) și a altor contaminanți dizolvați din mai multe surse, inclusiv apă de mare, apă sărată (apă de suprafață și subterană) și drenaj de irigație.
Aristotel, în celebrul său Meteorologica (scris în aproximativ 350 î.Hr.), a descris distilarea pentru a elimina sărurile și alți compuși pentru a produce apă dulce.
De atunci, desalinizarea a devenit o opțiune majoră pentru aprovizionarea cu apă urbană, în special în regiunile deșertice și predispuse la secetă. Datorită abundenței apei de mare, desalinizarea este o soluție atractivă ca răspuns la frecvența tot mai ridicată a secetelor.
Există aproximativ 16 000 de uzine de desalinizare, care produc aproximativ 100 de milioane m3 / zi de apă potabilă pentru 5% din populația lumii, dintre care 48% se află în Orientul Apropiat și Africa de Nord. Începând din 2018, peste 400 de proiecte de desalinizare au fost contractate în întreaga lume, cu o capacitate nouă de 4 milioane m³ / zi în prima jumătate a anului 2019.
