Potrivit unei tradiții mult răspândite (în special în țările anglo-saxone), cei care se sărută de Crăciun sub o ramură de vâsc vor avea bucurie și fericire. Dar știați că vâscul este de fapt un parazit, care are potențialul de distruge copacul-gazdă? Vâscul este de fapt unul dintre multele tipuri diferite de plante parazit.
Ce sunt plantele parazite? Explicația simplă este că sunt heterotrofe, ceea ce înseamnă că sunt plante care se bazează pe alte plante în întregime sau parțial pentru apa și nutriția lor.
Tipuri de plante parazite
Există multe tipuri diferite de plante parazite. In funcție de modul de hrănire, pot fi împărțite în două categorii:
- Plante facultative parazite: acestea se pot hrăni și cu substante organice provenite de la organisme moarte;
- Plante obligatoriu parazite: se hrănesc numai cu substanțe provenite din organisme vii.
Astfel de plante își iau apa și hrana de la gazdă prin pernițele de pe tulpină, numite și haustori. Ele cresc în interiorul țesutului vascular al gazdei, legându-se de parțile care transportă hrana și apa. Produc o serie de efecte asupra gazdelor: unele plante rămân pitice, altele cresc deosebit de mult (de exemplu, coroanele unor arbori se pot ramifica foarte mult); organele florale se pot transforma în stamine verzi sau staminele în petale.
Cele mai răspândite plante parazite:
Cuscuta (Cuscuta spp.) este un gen ce cuprinde 100-170 de buruieni ce produc pagube însemnate la culturile de leguminoase (lucernă,trifoi,ghizdei,etc.), în special în loturile semincere. De asemenea, pot ataca inul, cânepa, hameiul, pajiști semănate cu leguminoase.
Planta are aspect de plasă, rădacinile adevarate lipsesc și își procură hrana prin haustori din planta gazdă. Atunci când este fixată pe tulpina plantei, legătura cu solul se veștejește, devenind complet dependentă de gazda. Cuscuta se înmulteste vegetativ și prin semințe. O plantă produce un numar mare de semințe(10000-15000), acestea își mențin capacitatea de germinare o perioadă lungă de timp(pana la 6 ani in sol).
Muma pădurii este una dintre plantele parazite care crește în pădurile de foioase umede, parazitează pe rădăcinile unor specii de copaci, stejar, fag, carpen, alun etc. se întâlnește foarte rar, pentru ca preferă locuri sălbatice.
Planta trăiește mai mult sub pământ, este lipsită de culoarea verde, are un rizom ramificat, gros, alb, cu care sapă solul, tulpinile subterane sunt cărnoase și acoperite cu solzi grași, ramificațiile tulpinilor pe măsură ce cresc iau forme neobișnuite.
Lupoaia este o plantă parazită și o amenințare substanțială pentru producția de floarea-soarelui în țările din jurul Mării Negre și din întreaga Europă. Lupoaia este o plantă anuală care răsare din semințe în fiecare an. Îi lipsește clorofila și, prin urmare, nu poate avea fotosinteză; în schimb, planta se alimentează cu carbon, azot și substanțe dizolvate anorganice prin parazitarea rădăcinilor plantei-gazdă. Lupoaia de floarea-soarelui în întreaga Europă de Sud și în regiunea Mării Negre.
Plantele de floarea-soarelui infestate cu lupoaie sunt subdezvoltate, cu calatidii mai mici, iar pierderile de productivitate sunt raportate la valori cuprinse între 20% și 100%.
Vâscul este o planta semi-parazita, deoarece nu provoacă daune gazdelor. Are frunze verzi, capabile să sintetizeze hidrații de carbon, însă îi lipsește rădăcina normală. Vâscul crește pe ramurile copacilor, având aspectul unor tufe, drepte sau îndreptate în jos. Frunzele sunt de culoare verde-galbui, iar fructele sunt de formă rotundă, de culoare verde la început, apoi albe. Este folosită drept plantă medicinală si este foarte cunoscută datorită tradițiilor de Crăciun și de Anul Nou.
Este important să fim conștienți de aceste informații despre plantele parazite, deoarece daunele plantelor parazite pot avea repercusiuni grave. Distrugerea plantele gazdă ale paraziților se poate întâmpla la scară masivă și poate amenința recoltele vitale de hrană sau chiar perturba echilibrul delicat al ecosistemelor.
