Agroecologia protejează solul mai bine decât agricultura convențională. Cu metode ecologice, solul se odihnește pentru o perioadă mai lungă, datorită rotațiilor mai lungi ale culturilor. Potrivit unui raport Eurostat din 2018, Uniunea Europeană avea 13,4 milioane de hectare dedicate agriculturii ecologice, cele mai mari suprafețe fiind în Spania, Italia și Franța.
Suprafața cultivată organic în întreaga UE a crescut cu 70% în ultimul deceniu, iar vânzările de produse ecologice au atins 34 de miliarde de euro în 2017, potrivit datelor Comisiei Europene.
Până de curând, mulți consumatori din UE priveau alimentele ecologice drept o curiozitate exotică. Astăzi însă, odată cu creșterea gradului de conștientizare a cumpărătorilor, sectorul a început să ia avânt.
Agricultura ecologică se caracterizează printr-o eficiență cu 20% mai mică decât agricultura intensivă, Ewa Rembiałkowska, cercetător postdoctoral la Facultatea de Nutriție Umană a Universității de Științe ale Vieții din Varșovia, spune că, în condițiile actuale de piață, fermierii sunt capabili să producă suficiente alimente organice fără a fi nevoie să extindă suprafețele de cultură existente.
„Fermierii ecologici au nevoie, mai presus de toate, de încredere în activitățile lor și nu de forțare – așa cum se întâmplă adesea cu organismele de certificare. Un produs de calitate slabă va fi verificat rapid de piață, iar oficialii din spatele biroului sunt adesea convinși că știu mai bine cum arată luptele noastre zilnice”, a punctat foarte bine un agricultor ecologic european.
Oamenii acordă mai multă atenție etichetelor, conținutului și metodelor de producție, căutând ingrediente simple și „integrale”, dar și alimente care nu sunt „ultra-procesate”, iar succesul comercial al fermierilor ecologici este, practic, determinat de eficiența lor în utilizarea noilor tehnologii pentru construirea de relații, strategii de marketing sau chiar vânzări directe. Iar pandemia de coronavirus a fost o bună ilustrare a acestor relații.
