A fost finalizat procesului de înscriere a elementului cultural Transhumanța carpatică, parte a vieții pastorale tradiționale, în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Înscrierea în patrimoniul UNESCO va permite o mai bună punere în valoare a dimensiunii economice și sociale a acestui fenomen cultural viu și adoptarea unor măsuri care să permită transmiterea sa către generațiile viitoare.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale, înscrierea acestui element cultural a fost o acțiune necesară, care vine în întâmpinarea nevoilor păstorilor care încă mai practică o transhumanță reală și una dintre modalitățile de protejare a păstoritului în Carpați. Conservarea acestui fenomen încă viu va permite transmiterea către noile generații a unui bagaj extrem de complex de practici, cunoștințe și ritualuri pastorale legate de relația om-animal-natură.
Transhumanța carpatică este un fenomen economic, cultural, social, demografic și ecologic, ce a determinat exploatarea de noi spații de pășunat, schimbul de elemente culturale între indivizi și comunități, apariția de drumuri comerciale, înființarea de noi așezări, crearea de toponime și antroponime, contribuind astfel la menținerea unității poporului român.
În ciuda declinului pe care păstoritul transhumant l-a suferit în ultimele decenii, această ocupație cu caracter istoric a poporului român continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din zonele montane, ce conservă trăsăturile unei economii pastorale alcătuită pe parcursul secolelor. Astăzi, transhumanța reprezintă un ansamblu complex de practici și cunoștințe ce privesc animalele, pășunatul la altitudine, meșteșugurile și produsele stânei, comunitatea pastorală și ritualurile ei, conferind identitate satului pastoral montan cu specific transhumant și gospodăriei țărănești pastorale.
Documentul de înscriere a Transhumanței carpatice, parte a vieții pastorale tradiționale, în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial a fost redactat prin colaborarea între experți din Comisia Națională a Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, specialiști din Agenția Națională a Zonei Montane, organism aflat în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Inventarierea unor practicanți activi ai transhumanței, implicarea acestora în procedura de înscriere, facilitarea legăturilor dintre păstorii transhumanți și experții nominalizați de Comisia Națională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial în vederea documentării culturale a fenomenului precum și formularea de propuneri de protejare și conservare, sunt doar câteva dintre activitățile desfășurate în acest demers.
Contribuția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în evidențierea dimensiunii culturale a păstoritului transhumant creează premisele necesare pentru o mai bună punere în valoare a produselor stânei. În viitor, însoțirea turmelor în transhumanță poate constitui o experiență turistică inedită, drumurile transhumanței digitalizate într-o hartă virtuală a transhumanței pot deveni trasee turistice, iar stâna poate deveni un obiectiv montan căutat, unde călătorul poate să trăiască o experiență de viață în armonie cu natura, cu animalele, cu hrana și originile sale
