Utilizarea substanțelor chimice PFAS persistente și dăunătoare sănătății în ambalajele de unică folosință rămâne larg răspândită în toată Europa, potrivit unui nou raport, care evidențiază rolul reglementării în reducerea expunerii la aceste substanțe chimice.
Studiul, care a fost realizat de ONG-ul ceh Arnika, împreună cu Health and Environment Alliance (HEAL), CHEM Trust și alte șase ONG-uri europene, a constatat că PFAS (substanțe per și polifluoroalchil) continuă să fie utilizate pe scară largă în alimentele de unică folosință ambalaje și veselă în Europa.
În total, 38 din cele 99 de eșantioane (38%) colectate de la firme de catering, supermarketuri și restaurante fast-food din 6 țări europene sunt suspectate că au fost tratate cu substanțe chimice PFAS.
Aceste așa-numite „substanțe chimice nemuritoare” sunt extrem de persistente, deoarece nu se descompun cu ușurință.
Acest lucru duce la contaminarea apei potabile, a solului sau a aerului, unde se crede că se acumulează în mediu și, ulterior, în lanțul alimentar.
Studiile științifice au asociat expunerea la PFAS cu efecte adverse grave asupra sănătății, printre care cancerul și impactul negativ asupra sistemului imunitar, reproductiv și hormonal.
Autorii studiului subliniază, de asemenea, că studiile au indicat faptul că PFAS poate migra din ambalaj în alimente, adăugându-se la expunerea globală PFAS a populației generale.
„Este timpul ca UE să acționeze și să interzică imediat și permanent întreaga clasă de PFAS în ambalajele alimentare, pentru a proteja consumatorii în primul rând”, a subliniat Jitka Strakova, autorul principal al studiului, citată de Euractiv.
Rezultatele cercetării subliniază că există alternative la ambalajele tratate cu PFAS, o soluție pentru înlocuirea acestora fiind ambalajele de hârtie și carton de unică folosință.
„Este clar că nu este esențial să se utilizeze substanțe chimice extrem de toxice și persistente, care prezintă un risc atât de grav pentru sănătate și mediu, în ambalajele alimentare aruncate, mai ales atunci când există alternative mai sigure”, a mai explicat Strakova.
Natacha Cingotti, lider în sănătate și produse chimice la HEAL, a fost de acord, adăugând că atunci când obiectivul declarat al Europei este poluarea zero pentru un mediu non-toxic, „nu putem accepta ca ambalajele alimentare aruncate în câteva minute să fie tratate cu substanțe chimice care persistă și se acumulează în mediu și sunt din ce în ce mai asociate cu efecte grave asupra sănătății ”.
Subliniind importanța rolului reglementării în reducerea expunerii la PFAS, autorii studiului subliniază că acolo unde a fost pusă în aplicare reglementarea, aceasta a „stimulat efectiv” companiile să se îndepărteze de utilizarea compușilor PFAS.
Citând exemplul Danemarcei, în care utilizarea substanțelor chimice PFAS în hârtie și ambalaje din carton a fost interzisă din iulie 2020, studiul a constatat că niciunul dintre sacii de cartofi prăjiți McDonald’s cumpărați în Danemarca nu a prezentat tratament PFAS.
În comparație, au fost detectate contaminări cu PFAS pentru aceleași articole cumpărate în Republica Cehă și Marea Britanie.
