Peste trei milioane de hectare de teren agricol din România ar trebui să devină, până în anul 2030, suprafeţe destinate agriculturii ecologice, conform unui proiect lansat de Comisia Europeană.

Comisia doreşte ca 25% din terenurile agricole din Europa să devină terenuri agricole ecologice, contribuind astfel la accelerarea dezvoltării unui lanţ alimentar bio. De fapt, oficialii de la Bruxelles vor eliminarea pesticidelor şi a celorlalte substanţe folosite de fermieri pentru a creşte producţia, unele dintre ele având impact asupra sănăţii consumatorilor şi mediului – de exemplu asupra populaţiilor de albine.

Cele mai recente date disponibile la Eurostat arată că România avea 12,5 milioane de hectare de teren agricol în 2016, ceea ce înseamnă că Bruxelles-ul vrea ca peste 3 milioane de hectare din suprafaţa agricolă a României să fie utilizat pentru cultivarea produselor ecologice.

Iniţiativa Comisiei Europene se loveşte însă de interesele principalilor actori din domeniu, care practică agricultura industrială şi care resping implicarea oficialilor de la Bruxelles la nivel local. Mai mulţi reprezentanţi ai sectorului agricol din România consideră că ei sunt cei care cunosc cel mai bine realitatea de la fermele lor.

Cei care apelează constant la soluţii mai puţin naturale pentru stimularea producţiei se poziţionează cu o mai mare reticenţă faţă de directivele venite de la Bruxelles. Dar reprezentanţii acestui segment deţin o voce puternică în industrie, ceea ce ar putea duce la un trend de scepticism venit din partea acestor producători care vor fi primii afectaţi de această directivă lansată de UE.

„România foloseşte aproximativ 30-40% din cantitatea de pesticide pe care le utilizează celelalte state membre. Produsele noastre sunt mult mai ecologice decât cele din alte state. Produsul românesc are alt gust. Eu o văd şi ca pe o formă de constrângere”, a declarat, pentru sursa citată, Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), federaţie cu un grad mare de reprezentativitate la nivel naţional, a producătorilor agricoli.

Reducerea cu 50% a cantităţii de pesticide din România ar însemna eliminarea a 5 milioane de kg de pesticide din practica agricolă locală, întrucât datele Eurostat arată că fermierii români s-au plasat pe locul şase în UE la capitolul utilizării pesticidelor în 2018.