O mare parte a economiei globale depinde de natură. Zonele naturale ne protejează comunitățile împotriva furtunilor, inundațiilor, incendiilor și a deșertificării. Acestea contribuie la atenuarea schimbărilor climatice prin absorbția dioxidului de carbon și susțin direct activități economice la fel de extinse precum agricultura, ecoturismul și inovația farmaceutică.
Cu toate acestea, complexitatea stocului mondial de active naturale face ca aceste beneficii să fie greu de cuantificat, determinându-i pe mulți să treacă cu vederea natura ca o oportunitate de investiție.
Cel mai recent raport McKinsey, Valuing Nature Conservation subliniază tocmai necesitatea de a ne îndrepta eforturile globale către protejarea naturii, oferind în același timp date exacte privind beneficiile pe care aceste strategii le-ar aduce.
Protejarea a 30% din suprafața planetei ar putea reduce dioxidul de carbon atmosferic cu 0,9 până la 2,6 gigatone anual, atât prin reducerea defrișărilor, cât și prin regenerare naturală. Conservarea a 30% din planetă ar crea, de asemenea, între 400.000 și 650.000 de locuri de muncă în conservarea naturii și ar crea sau proteja alte 30 de milioane de locuri de muncă pe două piețe dependente de natură – ecoturismul și pescuitul durabil – protejând un total de 300 până la 500 miliarde USD în PIB anual, informează raportul.
În plus, conservarea poate juca un rol în prevenirea următoarei pandemii. Zonele pe care scenariile McKinsey le prioritizează pentru conservare au o concentrație cu 10 până la 80% mai mare a riscului de transmitere a bolilor zoonotice decât zonele care nu sunt prioritare în scenariile companiei. Dacă protejăm aceste zone, putem ajuta la reducerea fragmentării ecosistemului și a practicilor care pot transmite boli populațiilor umane.
Poate cel mai important, realizarea conservării cu 30% ar putea avea un impact semnificativ asupra biodiversității care stă la baza acestor beneficii. De exemplu, ar extinde habitatul protejat al speciilor amenințate de dispariție în medie de 2,2 până la 2,8 ori. Asta înseamnă mai mult spațiu pentru leoparzii de zăpadă, vulturii filipinezi și mâncătorii de furnici uriași, împreună cu un milion de alte specii amenințate, se arată în raportul McKinsey.
În ceea ce privește costurile, consultanții McKinsey proiectează cheltuielile suplimentare de funcționare pentru conservarea extinsă de la 20 până la 45 miliarde dolari pe an.
„Ne dăm seama că acesta este doar vârful aisbergului de afaceri. Există nenumărate avantaje ale conservării pe care nu le-am putut cuantifica la o scară de șase milioane de pixeli, multe dintre ele legate de atenuarea schimbărilor climatice. De exemplu, în raportul nostru Risc și Răspuns Climatic, constatăm că, fără o schimbare de curs, până în 2030, între 160 de milioane și 200 de milioane de oameni ar putea locui în regiuni cu o probabilitate medie anuală de 5% de a experimenta un val de căldură incompatibil cu viața umană”, avertizează Duko Hopman, consultant McKinsey.
