Adăugarea mai multor leguminoase, precum fasole, mazăre și linte, la rotațiile culturilor europene ar putea oferi beneficii nutriționale și de mediu, arată un studiu recent, apărut în publicația Frontiers in Sustainable Food Systems.

Autorii cercetării și-au propus să demonstreze că suplimentarea suprafețelor alocate leguminoaselor ar oferi o valoare nutrițională mai mare la costuri mai mici de mediu și de resurse.

Noul studiu prezintă unele dintre primele dovezi holistice conform cărora adăugarea de leguminoase la rotațiile tradiționale ale culturilor (incluzând de obicei orz, grâu și rapiță) oferă beneficii semnificative pentru mediu, precum și o valoare nutrițională crescută pentru oameni și animale.

„Această strategie poate contribui în mod semnificativ la obiectivele specifice Farm to Fork de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea pesticidelor chimice și utilizarea îngrășămintelor sintetice. De exemplu, în Scoția, am arătat că introducerea unei culturi de leguminoase în rotația tipică a redus cerințele de azot extern cu aproape jumătate, menținând în același timp aceeași producție de alimente măsurată în termeni de nutriție umană”, explică autorul studiului, Marcela Porto Costa, de la Universitatea Bangor din Marea Britanie.

 

O sursă sustenabilă de azot

Toate culturile au nevoie de azot nutritiv pentru a crește, iar majoritatea culturilor primesc azot prin aplicarea îngrășămintelor. Cu toate acestea, a devenit din ce în ce mai clar că îngrășămintele convenționale nu sunt sustenabile – necesită o cantitate semnificativă de energie pentru a fi produse, epuizează resursele finite și poluează mediile înconjurătoare.

Strategia Farm to Fork a Uniunii Europene își propune în mod special să abordeze această problemă, cu obiectivele de a reduce emisiile de seră și utilizarea pesticidelor chimice cu 50%, precum și de a reduce utilizarea îngrășămintelor sintetice cu 20% până în 2030. Spre deosebire de alte tipuri de culturi, leguminoasele sunt printre singurele culturi capabile să obțină tot azotul de care au nevoie pur și simplu din aerul din jurul lor. Acest lucru se datorează unui parteneriat simbiotic cu bacterii care transformă azotul din aer într-o formă care poate fi utilizată de plante.

Culturile de leguminoase nu numai că nu necesită îngrășământ ele însele, ci și îmbogățesc solul cu azot, reducând nevoia de îngrășăminte cu azot pentru viitoarele culturi care nu sunt leguminoase. Dintr-o perspectivă nutrițională, leguminoasele sunt, de asemenea, una dintre culturile cele mai bogate în nutrienți, oferind proteine, fibre, fier, potasiu, magneziu și vitamine.

Studiul s-a desfășurat pe trei climate europene diferite: Italia, România și Scoția.