Elveția organizează un referendum care ar putea duce la interzicerea totală a pesticidelor sintetice. Dar ecologiștii, fermierii și companiile agrochimice sunt în contradicție cu privire la o trecere abruptă la agricultura organică.
Pesticidele sunt o preocupare publică în Elveția de multă vreme. În 2019, un studiu realizat de Institutul Elvețian de Cercetare a Apelor EAWAG privind reziduurile de pesticide din apele subterane a fost extrem de mediatizat. Prin urmare, în 2020, țara a interzis fungicidul clorotalonil după ce UE l-a clasificat drept un potențial pericol pentru sănătate.
Dar asociațiile de fermieri mari și grupurile de lobbyiști, care se reunesc sub sloganul „2x Nu la inițiativele agricole extreme”, opun rezistență campaniilor anti-pesticide.
În perioada premergătoare votului, giganții agrochimici Syngenta și Bayer au promovat beneficiile pesticidelor, în timp ce guvernul elvețian îndeamnă, de asemenea, publicul să respingă inițiativele.
Dacă inițiativa va trece de referendum, ar avea consecințe grave, inclusiv o scădere a producției interne de alimente, care ar genera o creștere a importurilor pentru a acoperi deficitul și o creștere a prețurilor la alimente, susține Sandra Helfenstein, purtător de cuvânt al Uniunii Fermierilor din Elveția, citată de publicația DW.
Majoritatea studiilor demonstrează riscurile pe care unele pesticide le pot avea asupra sănătății umane și a mediului. Cercetările arată că fermierii sunt mai predispuși decât restul populației să sufere de boli, cum ar fi tulburările Parkinson și cancerele, precum limfomul non-Hodgkin. În Franța, boala Parkinson este acum recunoscută ca un pericol profesional pentru fermieri.
Cu toate acestea, oamenii de știință se întreabă dacă este posibilă eliminarea tuturor pesticidelor sintetice și dacă acest lucru ar slăbi securitatea alimentară.
Agroscope, centrul de cercetare al Oficiului Federal Elvețian pentru Agricultură, a studiat pesticidele sintetice cu risc crescut care ar putea fi înlocuite. Unele dintre aceste pesticide ar putea fi ușor eliminate, se arată în studiu. Producătorii de vin și fructe ar avea puține dificultăți în adaptare, dar cultivarea sfeclei de zahăr, a porumbului și a rapiței ar fi extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă.
Agricultura ecologică are și alte dezavantaje. O meta-analiză publicată în revista „Nature” a constatat că recoltele medii la fermele ecologice au fost cu aproximativ 15% mai mici comparativ cu fermele convenționale. Trecerea la cultivarea pur organică ar necesita mai mult teren pentru a compensa producțiile mai mici.
