Pandemia de coronavirus a scos la iveală slăbiciunile sistemului alimentar global, iar efectele sale au fost ca un apel de deșteptare către jucătorii din industria alimentară și guvernele care se confruntă cu națiuni amenințate de foamete.
Numărul persoanelor afectate de insecuritatea alimentară este estimat să se dubleze la 265 milioane în 2020, ca urmare a impactului economic al COVID-19, potrivit Programului Mondial Alimentar al Națiunilor Unite.
„Sistemele alimentare s-au dovedit a fi universal vulnerabile in fața COVID-19 și a măsurilor adoptate pentru prevenirea răspândirii virusului”, susține David Nabarro, reprezentant al FAO pe problema CODID-19.
„Actualele sisteme alimentare nu servesc scopului. Nu servesc fermierii în mod adecvat. Nu răspund nevoilor oamenilor săraci, care sunt flămânzi și care prezintă risc de malnutriție, în special femeile si copiii. Și sunt, de asemenea, mult prea lungi și prea ușor perturbat,” a mai subliniat Nabarro.
În cautarea unui sistem alimentar global mai sustenabil
Comentariile lui Nabarro au făcut parte dintr-un webinar recent, „Reconstruiește mai bine: Consilidarea Securității Alimentare Globale și Accelerarea unei Reveniri Reziliente în COVID-19”, găzduit de World Resources Institute (WRI) și The Food and Land Use Coalition, o comunitate de organizații și persoane care s-au angajat să transforme sistemul alimentar global.
În aprilie, Coaliția a publicat un apel la acțiune pentru liderii mondiali, semnat de 60 de șefi de stat, pentru a preveni o criză mondială a securității alimentare. Cele trei recomandări ale organizației au fost menținerea ofertei de alimente care circulă în întreaga lume și menținerea comerțului deschis; extinderea asistenței cãtre persoanele vulnerabile și asigurarea accesului la alimente nutritive și accesibile pentru toți; și investițiile în sisteme alimentare durabile și rezistente.
Nabarro, care la apariția COVID-19 a avertizat țările să ia virusul în serios, a declarat că, în timp ce pandemia a dezvăluit vulnerabilități grave legate de sistemele alimentare și rezultatele nutriționale, „avem o fereastră enormă de oportunități”.
„COVID ne arată unele dintre provocările care trebuie abordate, în vreme ce omenirea stabilește tiparele de reziliență pe care trebuie să le adopte în fața acestei crize”, a spus el.
Actualul lanț de aprovizionare nu funcționează in această criză
O parte din această rezistență va trebui să provină din noi forme de inovare și din lanțurile de aprovizionare mai scurte și mai agile.
Antreprenorul social Ndidi Okonkwo Nwuneli, partener de conducere și co-fondator al Sahel Consulting, o firmă de consultanță pentru investiții private și investiții care lucrează cu politici și strategii agricole în Africa de Vest, a declarat în cadrul webminar-ului WRI că a văzut această inovație pe teren, în Africa de Vest .
„Companiile din regiune îmbratișează tehnologia și inovația mai mult ca niciodată. Aceștia își pot contacta consumatorii direct prin intermediul serviciilor online, folosind telefoanele și vedem că fermierii se adaptează, folosind telefoanele mobile pentru a obține informații. Tehnologia explodează peste tot „, a spus Nwuneli. „Vedeam lanțuri de aprovizionare scurtate și o mulțime de antreprenori care pivotează. De exemplu, un antreprenor care fabrica biscuiți a trecut la fabricarea pâinii, un aliment pe care oamenii îl consumă zilnic. Și vedem mult mai multă colaborare și schimb de date. Antreprenorii sunt dedicați supraviețuirii. ”
Potrivit lui Nwuneli, în timp ce 50% dintre antreprenorii din industria alimentară și agricolă au închis temporar din cauza lipsei de materii prime sau se luptă să își susțină operațiunile, cealaltă jumătate „a pivotat destul de rapid”.
O astfel de agilitate va fi necesară, de vreme de impactul preconizat al pandemiei ar putea să crească numărul de persoane cu risc de insecuritate alimentară și de malnutriție în Africa de Vest, de la 17 milioane la 50 de milioane de persoane între iunie și august 2020, potrivit Comunității Economice din Vestul Africii State (ECOWAS).
Insecuritatea alimentară reprezintă un risc imens
Ecosistemele alimentare fragile, precum cele din Africa sub-sahariană plătesc un preț scump pentru repercusiunile economice ale pandemiei, însa acest fenomen nu se limitează la zona Africii, ci afectează întreg globul. În America Latină, de exemplu, 50% dintre columbieni nu au avut hrană suficientă pentru o viață sănătoasă, înainte de pandemie, iar acest lucru s-a agravat în timpul crizei. Foamea afectează 42 de milioane de oameni din America Latină și Caraibe.
Criza generată de pandemie este o oportunitate de a regândi sistemul alimentar pentru a-l face mai rezistent în fața șocurilor viitoare. Partenerii din sectorul public și privat din întreaga industrie alimentară și agricolă vor trebui să aibă câteva răspunsuri pregătite pentru Summit-ul privind sistemele alimentare din 2021, convocat de Organizația Națiunilor Unite pentru a articula și adopta un plan integrat, care să poată transforma la nivel mondial sistemul alimentar. În special atunci când vine vorba de protejarea celor mai vulnerabili care se confruntă cu insecuritatea alimentară, presiunea va fi pusă pe schimbări reale și de durată la status quo.
Întrebat cum s-ar adresa celor mai vulnerabili din sistemul alimentar, Nabarro a spus: „În urmă cu nouă luni, aș fi spus că este vorba despre valori și mentalitatea noastră, dar inechitatea creează condiții care duc la contagiune și boală. Am văzut acest lucru cu multe alte boli contagioase, dar acum ne lovește chiar în fața faptului că nu va fi posibil să trăim într-un mod care să permită societăților să continue și economiilor să se recupereze atât timp cât COVID va continua să se raspândeasca pentru că tolerăm inegalitatea masivă”.
