Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a pandemiei de COVID-19 va avea un efect „nesemnificativ”, iar lumea continuă să se îndrepte către o încălzire cu 3 grade Celsius, departe de obiectivele stabilite în Acordul de la Paris, de la a cărui adoptare urmează să se împlinească sâmbătă cinci ani, a avertizat miercuri ONU, informează AFP şi Reuters.
Cu cateva zile înaintea unui „summit al ambiţiei climatice”, care îşi propune să dea un nou impuls angajamentelor internaţionale de menţinere a încălzirii globale sub 2 grade Celsius şi, dacă este posibil, sub 1,5 grade Celsius în raport cu perioada preindustrială, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUM, UNEP în engleză) trage un nou semnal de alarmă.
În raportul său anual care compară emisiile reale de gaze cu efect de seră cu cele compatibile cu obiectivele Acordului de la Paris, PNUM atrage atenţia că recuperarea post-COVID-19 va trebui să fie serios ecologizată astfel încât să se evite cele mai grave consecinţe la nivel mondial.
Pentru menţinerea speranţei de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse cu 7,6% pe an, în fiecare an din 2020 până în 2030, potrivit ONU.
Aceste emisii au crescut, în medie, cu 1,5% pe an în ultimul deceniu, atingând un record în 2019 (59,1 gigatone, cu 2,6% mai mult decât în 2018).
Pandemia de COVID-19, prin sistarea timp de mai multe luni a economiilor globale şi a activităţilor umane, a antrenat o reducere accentuată. Prin urmare, emisiile ar trebui să înregistreze o scădere cu aproximativ 7% în 2020 în ceea ce priveşte dioxidul de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de seră (puţin mai mică pentru celelalte gaze cu efect de seră).
Această schimbare este, însă, una conjuncturală şi va avea efect „neglijabil” pe termen lung, cu o diferenţă de aproximativ 0,01 grade Celsius pentru încălzirea globală până în 2050, avertizează experţii ONU.
Până la sfârşitul secolului, traiectoria încălzirii este estimată la 3,2 grade Celsius în plus, chiar dacă toate angajamentele actuale din Acordul de la Paris ar fi respectate, ceea ce este adesea departe de realitate, notează AFP.
În condiţiile creşterii valorilor de temperatură cu 1 grad Celsius în raport cu perioada preindustrială, efectele încălzirii sunt deja vizibile. Cei cinci ani care au trecut de la semnarea Acordului de la Paris au fost cei mai călduroşi înregistraţi, iar „incendiile, furtunile şi seceta continuă să facă ravagii, în timp ce gheaţa se topeşte într-un ritm fără precedent”, a subliniat Inger Andersen, director executiv al PNUM.
