După reducerea alarmantă a suprafeţelor cultivate cu cartofi sau tomate de câmp, o altă cultură importantă pentru sectorul legumicol pierde teren: ceapa.
În judeţul Galaţi, una dintre zonele care cultiva suprafeţe mari şi producţii semnificative de ceapă şi unde fermierii au dotările tehnice necesare păstrării pe termen lung, există un regres îngrijorător. Principalele motive sunt legate de creşterea agresivităţii bolilor şi a dăunătorilor tot mai greu de controlat, ceea ce, inevitabil, duce la scăderea producţiilor şi la cheltuieli mai mari.
Un alt motiv este legat de raportul inegal din relaţia cu retailerii, spun producătorii, cărora li se refuză marfa sau comenzile sunt foarte mici, nejustificând transportul pe distanţe mari. La acestea se adăugă şi o lipsă a predictibilităţii, a unui profit la limită care nu mai permite alte investiţii.
Cu toate astea, acum producătorii s-au mai dotat cu utilaje, au mecanizat o parte dintre operaţiuni, dar nu 100%. Mai au încă nevoie de oameni, dar creşterea cheltuielilor şi a birocraţiei cu gestionarea lor sunt factori importanţi în decizia de a continua sau nu o cultură.
„Şi preţurile sunt în scădere. Se vinde cu vreo 80-90 bani/kg, din recolta de anul acesta, pe piaţa liberă. Necazul este că ieşim aproape toţi odată cu marfa şi vrem să vindem în acelaşi timp“, spune Ionuţ Pais.
Statul român nu şi-a protejat producătorii şi industria. Achizitorii din retail îşi permit să refuze marfa din tot felul de motive care nu sunt legate neapărat de calitate. Este aproape muncă în zadar, iar fermierii se simt păcăliţi. Cheltuielile cu energia şi cu forţa de muncă sunt foarte mari.
Acestă lipsă de coerenţă în gândire, lipsă de predictibilitate pe termen lung, afectează mai ales producţia de fructe şi legume, sectoare foarte vulnerabile.