Rezervele alimentare par să se acumuleze nu doar în casele consumatorilor, ci și în rezervele de stat ale unor țări. Pandemia de coronavirus a determinat unele administrații să ia măsuri prin care să își securizeze rezervele alimentare.
Kazahstanul, unul dintre cei mai mari exportatori de făina și grâu din lume, a interzis exportul acestor alimente alături de altele, inclusiv morcovii, zahărul și cartofii. Vietnamul a suspendat temporar noi contracte de export de orez, în vreme ce Serbia a stopat exportul de ulei de floarea-soarelui și alte bunuri. Rusia a anunțat, de asemenea, că evaluează săptamânal situația și ar putea să impună același tip de restricții.
Recunoaștem că aceste strategii nu au fost adoptate la scară largă, însă nu putem să nu ne ridicam următoarea întrebare: este acesta începutul unui val de naționalism alimentar care va perturba și mai mult lanțurile de distribuție și schimbul de mărfuri?
Pe măsură ce guvernele adoptă strategii protecționiste, dereglarea sistemului internațional extrem de interconectat devine o amenințare tot mai reală.
De exemplu, interdicția Kazahstanului de a exporta grâu are potențialul de a afecta companii din întreaga lume, care se bazau pe această materie primă pentru a produce pâine. Dacă adăugam la acest scenariu și cumparăturile în exces generate de panica consumatorilor, în perioada urmatoare riscăm să avem o inflație a prețului la alimente.
În România, situația este dezbătută de autorități, însă până acum nu a fost luată în calcul plafonarea prețurilor, măsură care ar putea duce la o problemă de aprovizionare.
“Dacă am interveni asupra prețurilor și le-am bloca, la alimente și medicamente, probabil vom avea o problemă de aprovizionare. Ce am eu oficial nu îmi arată o explozie a acestor prețuri. A plafona astăzi prețurile ne-ar putea duce la o penurie de produse”, a declarat Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, citat de Digi24.
