Nicio altă industrie nu este mai afectată de schimbările climatice decât agricultura. Pe măsură ce vremea devine mai extremă, riscurile cu care se confruntă fermierii sunt tot mai mari.
Începand cu anul 1980, fiecare decadă a cunoscut o încălzire față de cea precedentă, pe masură ce temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.1 grade Celsius, comparativ cu era pre-industrială.
Din nefericire, tendința de încălzire va continua. Există niveluri record de gaze de seră în atmosferă, care sechestrează caldura, iar potrivit Secretarului General al Organizației Mondiale de Meteorologie, „cu actuala traiectorie de emisii de carbon, vom avea creșteri ale temperaturii cu 3 până la 5 grade Celsius până la sfârșitul secolului.”
Impactul schimărilor climatice se traduce prin vreme anormală și extremă. Valurile de căldură și indundațiile care se manifestau o dată într-un secol, devin acum frecvente, ciclonii tropicali sunt mai puternici, iar tiparul precipitațiilor devine neregulat. Toate aceste schimări climatice măresc gradul de vulnerabilitate al culturilor agricole în fața vremii.
5 cele mai impactate regiuni
Firma de tehnologie geospațială Geosys a lansat un raport în care evaluează impactul schimbărilor climatice asupra producției agricole, în principalele regiuni producătoare. Analiza, care are la bază informație istorică și imagini din satelit, reiterează înca o dată necesitatea conversiei către practici agricole sustenabile.
Australia – Seceta si Incendii
Intervalul Septembrie – Decembrie a marcat pentru Australia cea mai secetoasă perioadă din ultimii 120 de ani. Pe 18 decembrie țara a înregistrat cea mai toridă zi, cu o temperatură record de 41.9 grade Celsius.
Seceta a accelerat pierderile în recoltele agricole. Grâul a suferit cel mai mare impact negativ, urmat de orz și rapiță. Sezonul agricol 2019 s-a încheiat cu producții sub media obișnuită pentru toate cele trei producții principale: recolta de grâu a scazut cu 25%, orzul cu 9%, iar rapița cu 8%.
Statele Unite – Înființarea culturilor în condiții de umiditate excesivă
Anul 2019 a debutat cu numeroase precipitații, care au persistat până în luna mai – ceea ce a marcat perioada cu cea mai ridicată umiditate de când au început măsurătorile, anul 1985.
Și cum campania de semănat la porumb a început în aceste condiții de umiditate extremă, multe regiuni au fost impactate negativ. Perioada optimă de semănat și-a depășit atât de mult termenul, încât mulți fermieri au decis să renunțe la a mai înființa culturile de porumb.
Sezonul s-a încheiat cu întărzieri ale treieratului din cauza umidității ridicate, în regiuni precum Dakota și Minnesota. Zăpezile timpurii și temperaturile de înghet s-au instalat, în aceleași regiuni, înaintea perioadei normale, ceea ce a determinat ca 5% din producția de porumb să rămână nerecoltată. Potrivit estimărilor pe anul 2019, producția de soia a înregistrat o scădere cu 5% față de media normală, porumbul cu 3%, iar grâul cu 6%.
Rusia – Secetă și caniculă
În Rusia, prima parte a anului trecut a debutat cu o vreme prielnică culturii de grâu. Însă, temperaturile ridicate care au urmat în lunile mai și iunie, cumulate cu lipsa precipitațiilor au generat o scădere a producției de grâu cu aproximativ 3%.
Pentru culturile de porumb, umiditatea scăzută din prima fază a procesului de vegetație a avut un impact pozitiv asupra producției. Precipitațiile care s-au instalat în prima parte a lunii iulie au fost extrem de benefice pentru stadiul vegetativ, ceea ce a condus la o producție record, de peste 5% față de media obișnuită.
Brazilia – Secetă și caniculă
Sezonul 2019 a fost caracterizat de o vreme călduroasă și lipsită de precipitații abundente pentru cele două culturi de porumb ale Braziliei: Safra (cultura distribuită pe plan intern) și Safrinha (cultura destinată exportului). Regiunea sud-americana a înregistrat o producție cu peste 2% față de media normală.
În cazul culturii de soia, în regiunea Mato Grosso – care reprezintă peste 30% din producția națională – ploile care i-au urmat perioadei de semănat au oferit condiții prielnice de dezvoltare și o recoltă în limitele obișnuite.
Vremea a fost mai puțin favorabilă în zonele sudice ale Braziliei, în special în Parana (cel mai mare producator de soia din țară). Spre deosebire de Mato Grosso, culturile de soia din Parana au fost afectate negativ de secetă și temperaturi ridicate. În intervalul decembrie – februarie, precipitațiile au fost cu 40% mai scăzute față de media normală, iar temperaturile au atins niveluri de 38 grade Celsius.
În cazul culturii de grâu, seceta și episoadele de vreme rece au redus potențialul recoltei, care a înregistrat o scădere cu 6% față de media obișnuită.
Europa – Caniculă, Inundații și Secetă
Producția de plante oleaginoase din Uniunea Europeană (UE), de 29,9 milioane tone, a fost semnificativ mai mică decât cea din 2018 și sub recoltele ultimilor șapte ani, în principal, din cauza scăderii producției de rapiță cu peste 3 milioane de tone. Aproape o treime din reducerea producției de rapiță a UE provine din scăderea recoltei din România, care a coborât cu mai mult de 900.000 de tone în 2019 fata de anul precedent, ajungând la aproximativ 680.000 de tone.
Franța a înregistrat, însă, cea mai mare reducere, cu aproximativ 1,4 milioane tone. Condițiile de însămânțare dificile și circumstanțele nefavorabile cauzate de vreme în perioada dezvoltării plantelor au condus la reducerea semnificativă a suprafețelor cultivate cu rapiță.
Condițiile din primăvară au fost favorabile pentru dezvoltarea orzului, cu preponderență în cele două regiuni principale de producție – Franța și Germania – care au avut înregistrate creșteri ale recoltelor de peste 10%. La polul opus s-a aflat Spania, care a înregistrat secetă în perioda de dezvoltare a plantei.
Pentru grâu, iarna blândă a fost favorabilă unei producții în creștere, comparativ cu anii precedenți. În Franța, producția a depășit media obișnuită cu 7%. Rezultate pozitive au înregistrat și România și Marea Britanie, ceea ce a condus la creșterea producției europene cu 2%.
România a fost în 2019 pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de porumb și de floarea soarelui. Nivelul de umezeală din sol a permis creșterea producțiilor cu 9% pentru Ungaria (comparativ cu media ultimilor 15 ani), 13% pentru România și 12% pentru Serbia. La polul opus s-au aflat țările din centrul și vestul Europei, care pe fondul secetei și a caniculei au avut pierderi semnificative. Producțiile de porumb au fost dezamăgitoare în Germania (-12%) și Polonia (-13%).
