Populația lumii numãră în prezent 7.7 miliarde de oameni, urmând ca până în 2050 să crească cu alte 2.2 miliarde. Provocarea majoră pe care o aduce această explozie a populației vizează asigurarea hranei pentru un număr atât de mare de oameni, în condițiile în care schimbările climatice și deficitul de resurse naturale amenință actualul sistem de producție alimentară.
Cum vor fi create în același timp o agricultură și un lanț de aprovizionare cu alimente mai durabile? Scopul nu este doar de a eradica nivelurile actuale de foamete persistentă și de a hrăni o populație mai mare, ci și de a îmbunătăți și a îmbogăți regimurile alimentare în multe locuri din lume
Specialistii Agrocares au alcătuit o listă cu cele cinci provocări majore care vor influența producția alimentară până în 2050:
Creșterea randamentului la hectar
Realizarea unui sector alimentar eficient, care să răspundă cerințelor impuse de creșterea populației la nivel mondial se poate realiza doar prin mărirea randamentului la hectar. Potrivit estimărilor, producția alimentară ar trebui să crească cu 60%, raportat la anul 2020, pentru a oferi suficientă hrană. Obținerea unor producții mai mari la hectar se poate realiza prin investitii accelerate în agricultura smart și de precizie.
Agricultura de precizie presupune folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă, culegerea și analiza constantă a informațiilor legate de cultură atât înainte, pe parcursul procesului, cât și după ce acesta a fost finalizat pentru a obține informații clare și exacte, astfel maximizând rezultatele obținute în câmp.
Combaterea efectelor schimbărilor climatice
Agricultura este deja afectată și va fi afectată în continuare de schimbările climatice. Schimbările de temperatură și de precipitații, precum și condițiile meteorologice și climatice extreme influențează deja productivitatea culturilor și producția animalieră din lume. În anumite zone din sudul Europei, acest lucru poate duce la abandonarea terenurilor agricole defavorizate climatic.
Condițiile meteorologice și climatice afectează, de asemenea, resursele de apă necesare pentru irigații, practicile de adăpare a animalelor, prelucrarea produselor agricole, precum și condițiile de transport și depozitare. Pe termen scurt, s-ar putea ca schimbările climatice viitoare să aibă câteva efecte pozitive asupra sectorului, datorită perioadei de vegetație mai lungi și condițiilor de cultură mai prielnice din unele zone din nordul Europei, dar deficitul de apă, valurile de căldură, precipitațiile abundente care contribuie la eroziunea solurilor și alte condiții meteorologice și climatice extreme vor duce probabil la scăderea producției agricole.
În plus, efecte în lanț produse de schimbări climatice din afara Europei pot afecta prețul, cantitatea și calitatea produselor și, deci, modelele comerciale, care, la rândul lor, pot afecta veniturile din activități agricole în Europa.
Există deja multe posibilități de introducere, la nivel de exploatație, a unei game largi de măsuri existente, de îmbunătățire a gestionării solurilor și a apei, care pot fi de folos pentru adaptare, atenuare, mediu și economie. În multe cazuri însă, la nivelul exploatațiilor agricole, adaptarea nu s-a produs încă din multe motive, cum ar fi lipsa de resurse pentru investiții, lipsa de inițiative politice de adaptare, de capacitate instituțională și de acces la informații despre adaptare.
Limitarea suprafetei de pământ destinată producției agricole
Proporția terenurilor agricole din totalul suprafețelor este în scădere, sectorul fiind afectat de ocuparea terenurilor, adică de transformarea acestora în terenuri artificiale. Independent de aceasta, numărul fermelor scade, iar dimensiunea lor medie este în creștere.
Toți acești trei factori – ocuparea terenurilor, intensificarea și extensificarea – duc la pierderea terenurilor agricole de mare valoare naturală și la reducerea biodiversitatii. În prezent, 37% din suprafața de pământ a globului este utilizată pentru creșterea animalelor și producția vegetală. Posibilitatea de a mări suprafața dedicată agriculturii este redusă, astfel încât singura soluție fezabilă pentru asigurarea hranei pentru populația în expansiune o reprezintă creșterea randamentului pe suprafața deja existentă.
Mai multa mâncare de calitate premium
Urbanizarea conduce la schimbarea preferințelor consumatorilor.Populația urbană este estimată să atingă un numar de peste 6 miliarde de locuitori în 2050 și să fie caracterizatîă de un grad mai înalt de educare, atracție față de marci și venituri mai mari decat în zona rurală, potrivit Organizatiei Natiunilor Unite. Producatorii din sectorul alimentar vor trebui să își reorienteze oferta către populația urbană prin produse cu valoare nutritivă ridicată și calitate premium.
În plus, datorită urbanizarii și industrializării, numarul oamenilor care trăiesc în sărăcie este în descreștere. Dacă în urmă cu 30 de ani, șansele ca o persoană să se nască într-un mediu de săracie extremă erau de 1 la 3, astăzi doar 1 din 10 nou-nascuți vin pe lume într-un astfel de mediu. Este o veste îmbucurãtoare, însă creșterea nivelului de trai global pune o presiune și mai mare pe sistemul alimentar.
Competiţie pentru stocurile mondiale de rezerve naturale
Stocurile mondiale de resurse naturale sunt deja în scădere. O populaţie mondială mai mare şi mai bogată, cu nevoi de consum în creştere, va avea cereri mai mari de multe lucruri, inclusiv hrană, apă şi energie. În viitor, creşterea cererii şi scăderea ofertei ar putea intensifica competiţia mondială pentru resurse.
Europa, de exemplu, se bazeaza foarte mult pe resursele naturale pentru a ne alimenta dezvoltarea economică şi bogăţia. În prezent, utilizarea noastră de resurse depăşeşte disponibilitatea locală şi depindem din ce în ce mai mult de resurse din alte părţi ale lumii.
De fapt, peste 20 % din materiile prime pe care le folosim în Europa sunt importate. De asemenea, folosim mult mai multe materii prime în mod indirect, deoarece importăm şi produse finite fabricate în altă parte.
Dependenţa noastră de importuri este deosebit de acută în ceea ce priveşte combustibilii şi produsele miniere. Însă Europa este şi importator net de furaje şi cereale pentru producţia de carne şi produse lactate. De asemenea, peste jumătate din peştele aprovizionat în UE provine din import – după ce am sărăcit propriile noastre stocuri de peşte, acum facem acelaşi lucru în altă parte.
Presiunile asupra mediului legate de extracţia de resurse şi de producţia de bunuri comerciale – precum deşeurile generate sau consumul de apă şi energie – afectează ţările de origine. Consecinţele asupra resurselor pot fi semnificative – în cazul calculatoarelor sau al telefoanelor mobile acestea pot fi de un ordin de câteva ori mai mare decât gradul de impact al produsului ca atare. Totuşi, în ciuda nivelului lor ridicat, aceste presiuni sunt rareori reflectate în preţuri sau în alte semnale care să ghideze procesul de luare a deciziilor de către consumator.
Un alt exemplu de resurse naturale încorporate în produsele comerciale este apa necesară în regiunile de cultivare pentru multe produse alimentare şi textile exportate. Astfel de producţii duc în mod indirect şi deseori implicit la export de resurse de apă. De exemplu, 84 % din consumul de apă pentru bumbac al UE se află în afara UE, în principal în regiuni sărace în apă unde se practică irigaţii intensive.
Ideile privind viitorul sistemului alimentar mondial sunt extraordinar de diverse. Unele dintre acestea prevăd în special schimbări incrementale ale sistemelor actuale de aprovizionare cu alimente și ale piețelor aferente. Altele sunt mai vizionare, explorând alegeri precum o schimbare semnificativă a regimurilor alimentare, investiții accelerate în agricultura de înaltă tehnologie, relansarea unor sisteme agricole mai tradiționale și adoptarea de noi modele de schimburi comerciale.
Esențialã este însă crearea unor sisteme agricole durabile, care pot să fie menținute în limite de mediu tot mai evidente. Modelele actuale de agricultură sunt o sursă majoră de poluare, de pierdere a biodiversității și de deteriorare a calității solului în multe locuri din lume.
