Rotația culturilor este o practică menită să minimizeze dăunătorii și bolile, să reducă utilizarea substanțelor chimice, să ajute la construirea și menținerea solului sănătos și la gestionarea necesităților de nutrienți – toate acestea au rolul de a maximiza randamentul.
Principiile rotației culturilor au fost folosite cu succes de mii de ani în agricultură și sunt folosite și astăzi. Simplitatea rotației culturilor permite acestei practicii să fie folosită în propria grădină cu mare succes.
Beneficiile rotației culturilor în grădina de legume:
- Reduce acumularea de dăunători și boli în sol prin îndepărtarea gazdei lor preferate și, prin urmare, întreruperea ciclului de viață al dăunătorului sau bolii, reducând și chiar eliminând necesarul de tratamente chimice.
- Gestionează pH-ul solului și nivelurile de nutrienți, pentru a ajuta legumele să profite la maximum de sol.
Prin rotația culturilor sunt echilibrate cerințele nutritive ale plantelor. Spre exemplu, plantele cu frunze – salată, spanac, varza au nevoie de azot pentru a se dezvolta. Fasolea și mazărea acumulează azot din aer și îl eliberează în sol astfel că, pentru a echilibra substanțele nutritive din sol și a asigură o cultură reușită, este indicat să rotești aceste două specii.
Pentru rotatia culturilor se tine cont de familia din care fac parte plantele și de nevoia de elemente nutritive din sol.
Gruparea principalelor legume dupa familii:
- Cucurbitaceele – castravetii, pepenii galbeni si rosii, dovleceii, dovlecii, bostanii;
- Solanaceele – cartofii, rosiile, ardeii, vinetele;
- Cruciferele – varza, guliile, conopida, broccoli, hreanul, ridichile, cresonul;
- Liliaceele – ceapa, usturoi, praz, sparanghel;
- Leguminoasele – fasolea, mazarea, soia;
- Umbeliferele – morcov, patrunjel, pastarnac, telina, marar, leustean, fenicul, hasmatuchi;
- Compozitele – salata, tarhon, anghinarea, andiva;
- Chenopodiaceele – sfecla rosie, spanacul, loboda;
- Labiateele – cimbrul, busuiocul, magheranul.
Fiecare plantă are pretențiile ei în ceea ce privește elementele nutritive din sol iar rotația culturilor din gradina de legume asigură evitarea carențelor acestora.
Iată câteva exemple de specii de rotații de culturi:
Un tip de asolament ar fi sa cultivi în primul an solanacee – roșii, ardei vinete, după care, în al doilea ani legume de frunze, urmate de rădăcinoase în anul III și lucernă sau leguminoase în anul IV.
Un alt exemplu l-ar putea constitui cultivarea cartofului, în primul an de producție, urmat de plantarea de leguminoase. plantarea de leguminoase – fasole, mazăre, linte, năut etc. din al II-lea an.
Leguminoasele vor îmbogăți solul cu azot, fapt care va spori producția de legume de frunze din al III-lea an –salată, varză, țelină, praz etc., – care sunt mari consumatoare de azot. În anul IV poți folosi parcela respectivă pentru a cultiva legume de rădăcini- morcov, pătrunjel, păstârnac, mari consumatoare de azotul din profunzimea solului.
De asemenea, după unele culturi mari consumatoare de nutrienți, o variantă ecologică de echilibrare a solului este și semănarea plantelor verzi: lucernă, lupin, trifoi. Acestea vor ameliora fertilitatea solului, cu efect pe 2-3 ani.
