Insistența Comisiei Europene de a limita biocombustibilii convenționali este „ultraortodoxă”, deoarece îi privează pe fermieri de o piață potențială în afara politicii agricole comune (PAC), în timp ce împiedică simultan potențialul de mediu al agriculturii, a declarat șeful asociației fermierilor din UE într-un interviu pentru publicația Euractiv.
„Comisia adoptă o abordare foarte ultra-ortodoxă a criteriilor de sustenabilitate”, a declarat Pekka Pesonen, secretarul general al asociației agricultorilor și cooperativelor din UE (COPA-COGECA).
Executivul UE revizuiește în prezent Directiva privind energia regenerabilă (RED II) ca parte a Acordului verde al UE pentru a decarboniza sectorul transporturilor din UE, printre altele.
Deși toate părțile interesate recunosc că viitorul mobilității se află în mașinile electrice, UE a recunoscut că până în 2030, mașinile europene vor circula în continuare cu petrol.
Problema spinoasă este modul în care Europa va fi capabilă să decarbonizeze sectorul până în 2030 într-o manieră realistă și durabilă, având în vedere că vehiculele cu motoare cu ardere internă vor fi în continuare predominante pe drumurile UE.
Criticii sugerează că, deși executivul recunoaște că electrificarea nu va avea loc înainte de 2030, îi lipsește o strategie credibilă de decarbonizare a transportului până în 2030.
Biocombustibilii pe bază de culturi agricole, cum ar fi biodieselul și bioetanolul, sunt considerați de mulți ca o alternativă, dar Comisia pare să insiste asupra unui plafon de 7%, invocând motive de sustenabilitate, precum schimbarea indirectă a utilizării terenurilor (ILUC).
„Dacă rămânem la plafonul de 7%, vom pierde o piață potențială în afara PAC. De aceea, încurajăm instituțiile europene să o revizuiască în sus, nu vom domina piața, dar realitatea este că avem nevoie de sectorul convențional al biocombustibililor într-o manieră durabilă”, a spus Pesonen.
Liderul Copa-Cogeca a adăugat că aceste limitări artificiale nu respectă „lumea reală” și duc la crearea unui blocaj care nu permite sectorului să își valorifice întregul potențial.
„Este un supliment valoros la rotația culturilor, putem reduce într-o anumită măsură utilizarea îngrășămintelor minerale și oferă de fapt un plus valoros pentru activitatea agricolă”, a explicat Pesonen.
Hrană versus combustibil
ONG-urile de mediu susțin de multă vreme că reconversia terenurilor către culturi tehnice va duce la o creștere a prețurilor la alimente.
ONG Transport and Environment a publicat în 2017 o revizuire a mai multor studii științifice care sugerează că biocombustibilii cresc prețurile la alimente.
Pe de altă parte, Raportul Comisiei Europene privind progresul în domeniul energiei regenerabile în 2020 spune că, în ultimii ani, nu s-a observat nicio corelație între prețurile alimentelor și cererea de biocombustibili.
Comentând dezbaterea privind hrana împotriva combustibilului, Pesonen este de părere nu doar că prețurile la alimente nu vor crește, ci că întregul sectorul alimentar va beneficia.
„Am adus, de fapt, volume de ulei bogat în energie, care este utilizat în principal de industria alimentară în alte forme, cum ar fi prelucrarea produselor alimentare”, a spus el, referindu-se la uleiurile de aprovizionare, biodiesel, materie primă și uleiuri vegetale.
Procesul legislativ RED II actual nu a fost considerat un act bun de guvernanță.
Evaluarea impactului său a fost respinsă de două ori de către Regulatory Scrutiny Board (RSB), un organism independent din cadrul Comisiei care consiliază Colegiul comisarilor.
Comisia nu s-a întors niciodată la RSB pentru a treia evaluare, deoarece nu a fost obligată și a continuat cu legislația RED II.
Însă, și prima evaluare a impactului RED III a fost respinsă recent de RSB.
