Definițiile pentru agricultura ecologică variază, însă, în conformitate cu Federația Internațională a Mișcărilor de Agricultură Ecologică ; agricultura ecologică este un sistem agricol durabil, care respectă și se bazează pe sistemele ecologice naturale.
Principiile sale exclud utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor sintetice. În schimb, se bazează pe practici de management care mențin calitatea și sănătatea solului, cum ar fi reciclarea deșeurilor, mai degrabă decât utilizarea unor aporturi sintetice, precum îngrășăminte chimice și pesticide.
Compostarea reziduurilor organice și utilizarea compostului în agricultură aduc înapoi substanțele nutritive ale plantelor și materia organică în sol care altfel s-ar pierde. Cu toate acestea, există unele riscuri potențiale asociate cu utilizarea compostului, cum ar fi acumularea de metale grele sau poluanți organici, care nu trebuie neglijate. Unele tipuri de ferme organice, cum ar fi fermele fără stocuri sau fermele de legume, au dificultăți în susținerea humusului solului folosind doar surse agricole. Pentru aceste ferme, utilizarea compostului din deșeurile menajere organice colectate separat ar putea fi o soluție, care ajută la închiderea buclelor de substanțe nutritive și organice ale întregii societăți.
Capacitatea crescută de apă disponibilă poate proteja culturile împotriva stresului de secetă. Suprimarea bolilor plantelor prin compost este bine stabilită în sistemele de teren, unde implică suprimarea agenților patogeni printr-o microfloră foarte activă, susținută de furnizarea de materie organică adecvată. Folosirea de composturi de înaltă calitate, așa cum este specificat în Regulamentul UE 2092/91, face ca riscul acumulării de metale grele în sol sa fie foarte scăzut.
„Deși agricultura organică produce adesea producții mai mici pe terenuri care au fost crescute recent convențional, acesta poate depăși practicile convenționale, în special în perioadele de secetă”, a declarat Laura Reynolds, co-autor al raportul Worldwatch, „Agricultura ecologică contribuie la securitatea alimentară durabilă”. Tot Reynolds a spus că „practicile agricole convenționale adesea degradează mediul atât pe termen lung cât și pe termen scurt, prin eroziunea solului, extracția excesivă de apă și pierderea biodiversității.”
A subliniat ea, agricultura ecologică are potențialul de a contribui la securitatea alimentară durabilă prin îmbunătățirea aportului nutrițional și susținerea mijloacelor de trai în zonele rurale, reducând simultan vulnerabilitatea la schimbările climatice și îmbunătățirea biodiversității.
