Dacă fermierii care practică agricultura ecologică obţin venituri financiare care ajung până la sută la sută şi îşi păstrează nivelul randamentelor la o treime faţă de producțiile convenţionale, aceştia tind să fie mai profitabili decât cultivatorii tradiţionali.
Aceasta este concluzia unui studiu al Universităţii Purdue, care a analizat profitabilitatea culturilor agricole tipice din regiunea Midwest a Statelor Unite (din care fac parte 12 state, inclusiv cele care compun aşa numita Centură a Porumbului), pe o perioadă de 10 ani.
Veniturile nete realizate prin exploatarea suprafeţelor incluse în sistem ecologic au fost de 268 de dolari pe acru (1 acru= circa 0,40 ha), respectiv cu 110 până la 120 de dolari mai mari comparativ cu fermele agricole convenţionale, în funcţie de specificul acestora (porumb/soia sau porumb/soia/grâu), au concluzionat cercetătorii prestigioasei universităţi din West Lafayette, Indiana.
Realizatorii studiului au luat în calcul o scădere a randamentelor pentru culturile ecologice, cu 32% în cazul porumbului, cu 33% la soia şi 24% la grâu. Astfel, în condiţiile în care porumbul convenţional era cotat la 3,60 dolari pe bushel şi cel ecologic la 8,30 dolari, soia convenţională la 8,85 dolari şi cea ecologică la 18,60 dolari iar grâul convenţional la 4,85 dolari faţă de 9,70 dolari cât s-ar fi plătit pe grâul ecologic, scenariul a produs un profit net pentru producţia ecologică de aproximativ 50 de dolari pe acru şi pierderi nete între 60 şi 70 de dolari pe acru în cazul sistemelor convenţionale.
În timp ce rezultatele sugerează că o conversie la producţia ecologică ar avea sens pentru cultivatorii de cereale care doresc o producție mai mare, autorii emit de asemenea o precauţie. Costurile, randamentele şi preţurile pot varia semnificativ, ceea ce poate influenţa prost profitabilitatea, notează ei.
